Europarlamentarul Victor Negrescu: UE are o strategie în ceea ce privește educația digitală

Autor

Data

Categorie

Parlamentul European le solicită statelor membre măsuri concrete pentru a asigura accesul tuturor la educație digitală în perspectiva noului val al pandemiei, conform raportului eurodeputatului Victor Negrescu aprobat de legislativul european.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Parlamentul European a aprobat raportul eurodeputatului Victor Negrescu privind realizarea unei politici europene în materie de educație digitală. Astfel, legislativul european solicită măsuri concrete din partea statelor membre pentru a asigura accesul tuturor la educație digitală în perspectiva noului val al pandemiei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Accesul la educație, inclusiv prin mijloace digitale, este un drept! Pandemia a făcut, din păcate, ca milioane de cursanți din întreaga lume să treacă aproape instantaneu la o formă de educație online fără să fim pregătiți pentru acest lucru. Avem nevoie de o infrastructură digitală de calitate, de metode și resurse adecvate, de pregătirea profesorilor și de investiții concrete în formarea continuă. În anumite state europene, cum este cazul în țara mea, România, aproape 1 milion de copii nu au mai avut acces la educație și, din păcate, la peste un an de la începerea pandemiei, în continuare autoritățile nu au niciun fel de soluție”, a declarat eurodeputatul român, Victor Negrescu.

Raportul aprobat de Parlamentul European, cu 639 de voturi pentru, solicită din partea statelor membre implementarea rapidă a Planului European de Acțiune pentru Educația Digitală și alocarea de fonduri suplimentare pentru educație. De altfel, în documentul de lucru al raportului, aprobat în august 2020, a fost pentru prima dată menționată oficial nevoia de a aloca minimum 10% pentru educație din Planurile Naționale de Redresare și Reziliență.

Tot în acest sens, statele membre sunt obligate să aloce minimum 20% din planuri pentru transformarea digitală. Reamintim faptul că, în Comisia pentru Educație și Cultură, raportul nu a avut niciun vot împotrivă.

În intervenția sa, eurodeputatul român a punctat o parte din propunerile concrete incluse în raportul Parlamentului European privind construcția unei politici europene în materie de educație digitală.

„Voi continua cu o serie de propuneri: Solicităm mai multe sinergii între programe și politici la nivel european, cu o mai bună coordonare și implicarea directă a Parlamentului European în hub-urile de educație digitală; Solicităm finalizarea platformei europene destinate schimburilor de experiențe și practici și dezvoltarea unei Universități Digitale Europene; Susținem dezvoltarea infrastructurii tehnice a instituțiilor educaționale, formale și non-formale; de aceea, vorbim despre Internet ca un bun universal și lansăm inițiativa europeană pentru educație legată de robotică și inteligență artificială; Sprijinim ideea unui certificat european pentru competențe digitale și cerem statelor membre să investească mai mult în formarea profesorilor; Vorbim despre riscurile asociate internetului și utilizării continue a mijloacelor tehnice, subliniind în același timp importanța competențelor de bază, digitale și de media“, a propus eurodeputatul român.

(sursa: Mediafax)

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri