Deputata AUR Gianina Șerban critică declarațiile președintelui Nicușor Dan potrivit cărora alegerile anticipate ar fi „rele, în primul rând, pentru cetățeni” și susține că revenirea la vot reprezintă un mecanism democratic prevăzut de Constituție pentru situațiile în care nu poate fi formată o majoritate și un guvern stabil.
Aceasta acuză o contradicție între respingerea participării AUR la guvernare și opoziția față de alegerile anticipate și afirmă că președintele trebuie să respecte pluralismul politic, limitele constituționale ale funcției și dreptul cetățenilor de a decide prin vot.
„După 142 de zile de blocaj politic, Nicușor Dan ne spune acum lejer, de la New York, că alegerile anticipate sunt „rele, în primul rând, pentru cetățeni”. Este o declarație de o gravitate extraordinară. Alegerile nu sunt o nenorocire care se abate asupra cetățenilor, ci mecanismul democratic prin care cetățenii sunt chemați să rezolve tocmai situațiile în care clasa politică nu mai este capabilă să producă o majoritate și un guvern stabil. Constituția prevede explicit posibilitatea dizolvării Parlamentului după îndeplinirea condițiilor de la articolul 89.
Declarațiile președintelui devin din ce în ce mai contradictorii. A spus în repetate rânduri că nu dorește un guvern din care să facă parte AUR.
Acum ne spune și că anticipatele sunt rele. Partidele pe care le consideră acceptabile nu reușesc de luni întregi să formeze o majoritate, dar nici revenirea la vot nu este bună. Atunci ce dorește, mai exact, domnul președinte? Să rămânem cu un guvern interimar până când Parlamentul produce formula politică dorită de Cotroceni? Să renunțăm la democrație complet pentru mofturile unui singur om?
🗞️ Citește și Acestea
România a mai cunoscut în istoria sa tentația ca șeful statului să considere pluralismul parlamentar o piedică și să creadă că el știe mai bine decât alegătorii ce formulă politică trebuie să conducă țara. Carol al II-lea a pornit de la o scenă politică fragmentată și de la incapacitatea partidelor de a produce stabilitate, iar în 1938 a sfârșit prin a desființa partidele și a transforma Parlamentul într-o instituție decorativă. Evident, România de astăzi nu este România anului 1938. Tocmai de aceea asemenea reflexe trebuie oprite înainte să devină o obișnuință politică.
Când un președinte începe să decidă ce partide sunt acceptabile pentru guvernare și, în același timp, ne explică de ce revenirea la vot ar fi „rea pentru cetățeni”, întrebarea devine inevitabilă: ce variantă democratică mai rămâne? Să suspendăm alegerile până când rezultatul îi convine Cotroceniului? Să transformăm România într-un regim în care președintele stabilește cine are voie să guverneze, iar votul cetățenilor devine un inconvenient?
Nicușor Dan ar trebui să își amintească faptul că președintele României nu este rege și Palatul Cotroceni nu este centrul unui regim personal monarhic.
Președintele are atribuții constituționale, nu dreptul de a selecta după propriile preferințe partidele care merită să participe la guvernare și nici de a prezenta alegerile drept un pericol pentru cetățeni.
Cu fiecare asemenea declarație, demersul pentru suspendarea președintelui devine tot mai necesar politic. Nu pentru că Nicușor Dan are opinii diferite de ale noastre, ci pentru că România are nevoie de un președinte care să respecte limitele funcției, pluralismul politic și dreptul cetățenilor de a decide atunci când actuala clasă politică nu mai este capabilă să producă o majoritate”, a declarat Gianina Șerban, deputat AUR.
Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.
