Diplomația românească a ajuns, pentru câteva minute, de la parteneriate strategice și baze militare direct la blender. Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a explicat relația dintre România și Statele Unite printr-un „milkshake extraordinar” din care, odată amestecate ingredientele, „nu există nicio modalitate de a scoate căpșunile”. Șefa diplomației a vorbit și despre „dragostea” care încă există în relația cu Washingtonul și despre o „căsnicie” în care România și SUA ar trebui să poată cumpăra împreună „o casă mai mare”.
Declarațiile au fost făcute joi, în marja Adunării Generale a ONU, în cadrul unei discuții găzduite de Council on Foreign Relations, la care a participat și vicepremierul și ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski.
🗞️ Citește și Acestea
Țoiu: „Pentru noi, dragostea este încă acolo”
Metaforele au început după ce Sikorski a comparat relația transatlantică dintre Europa și Statele Unite cu o căsnicie. Oana Țoiu a continuat analogia, asigurând că, cel puțin din perspectiva României, „dragostea” nu a dispărut.
„Cred că, pentru noi, dragostea este încă acolo. Dar ceea ce ne dorim este să avem, în această căsnicie, capacitatea de a cumpăra împreună o casă mai mare, ca să folosesc această analogie”, a declarat ministrul român de Externe.
Dincolo de comparație, Țoiu a vorbit despre dimensiunea concretă a parteneriatului strategic, amintind prezența militară americană în România, investițiile de la baza Mihail Kogălniceanu și sistemul antirachetă de la Deveselu.
Ministrul a susținut că aceste investiții și încrederea construită între cele două state contribuie nu doar la securitatea României, ci și la capacitatea Statelor Unite de a-și proiecta puterea și de a-și proteja propriile interese de securitate.
De la „căsnicie” la milkshake și căpșuni
Oana Țoiu a schimbat apoi registrul metaforic și a comparat interdependența economică și de securitate dintre România și SUA cu un milkshake ale cărui ingrediente nu mai POT fi separate după ce au fost amestecate.
„Cred că, dacă ne uităm la obiectivele noastre de securitate și economice, este că, atunci când ai ceva care funcționează și ai, de exemplu, acest milkshake extraordinar, nu există nicio modalitate de a scoate căpșunile și restul ingredientelor înapoi din rețetă. Nu funcționează așa. Și cred că în acest punct ne aflăm acum în această relație”, a declarat ministrul de Externe.
Dincolo de formula neobișnuită pentru limbajul diplomatic, mesajul transmis de Țoiu a fost că relația dintre România și Statele Unite a ajuns la un nivel de interdependență în care componentele economice, militare și strategice nu mai pot fi tratate separat.
Politica externă și facturile de acasă
Ministrul de Externe a încercat să lege ulterior marile teme de politică externă de problemele cotidiene ale cetățenilor.
Potrivit Oanei Țoiu, preocupările privind costul vieții, energia, salariile, securitatea și accesul la serviciile publice sunt prioritare atât pentru americani, cât și pentru cetățenii din celelalte state.
„Ceea ce se întâmplă în lume și ceea ce construim împreună contribuie, de fapt, în mod direct la aceste obiective privind costul zilnic al vieții, presiunea zilnică asupra familiilor și companiilor”, a afirmat ministrul.
Țoiu a admis că legătura dintre politica externă și nivelul de trai nu este întotdeauna imediat vizibilă în dezbaterea publică, dar a susținut că investițiile și dezvoltarea economică pe termen lung depind inclusiv de soliditatea relațiilor internaționale.
În concluzie, șefa diplomației române a susținut că politica internă și cea externă nu trebuie prezentate ca două priorități aflate în competiție.
„Nu este o competiție între concentrarea asupra problemelor interne și afacerile externe. Este, mai degrabă, o complementaritate între ele”, a declarat Oana Țoiu.
Sursa declarațiilor: Mediafax / Council on Foreign Relations
