Japonia continuă să se afle printre cele mai îndatorate mari economii ale lumii, în timp ce Europa de Sud concentrează unele dintre cele mai ridicate niveluri ale datoriei publice. Italia iese în evidență printr-o situație aparte: statul este puternic îndatorat, în timp ce populația și companiile au niveluri relativ reduse ale creditării.
Datele pentru trimestrul al patrulea din 2025, analizate de Visual Capitalist pe baza statisticilor Băncii Reglementărilor Internaționale (BIS), urmăresc creditul acordat sectorului nefinanciar – stat, companii și gospodării – raportat la Produsul Intern Brut.
La nivelul datoriei combinate, Luxemburgul ocupă prima poziție, cu un nivel echivalent cu 446,4% din PIB, urmat de Hong Kong, cu 406,5%, și Japonia, cu 369,5%.
Situația se schimbă atunci când este analizată strict datoria publică. Mai multe state europene se află în partea superioară a clasamentului: Grecia ajunge la 146,5% din PIB, Italia la 137,1%, Franța la 116%, Spania la 100,7%, iar Portugalia la 89,7%.
Un caz aparte este Singapore, unde datoria publică ajunge la 166,2% din PIB. Structura financiară a statului este însă diferită, fondurile obținute prin emiterea titlurilor fiind legate de administrarea activelor și rezervelor publice, ceea ce face ca simpla comparație a procentelor să nu reflecte integral poziția financiară a țării.
Paradoxul italian: stat dator, populație puțin îndatorată
Italia reprezintă unul dintre cele mai interesante cazuri din clasament. Datoria totală a sectorului nefinanciar ajunge la 231,4% din PIB, însă povara este distribuită foarte diferit.
În timp ce datoria statului reprezintă 137,1% din PIB, gospodăriile italiene au datorii de numai 35,8%, iar companiile de 58,5% din PIB, niveluri reduse comparativ cu numeroase economii din Europa Occidentală.
Datele arată astfel două realități diferite: o Italie cu un stat puternic îndatorat, dar cu populație și companii care au acumulat considerabil mai puține datorii. Tocmai această diferență face ca Italia să reprezinte unul dintre cele mai neobișnuite profiluri de îndatorare dintre marile economii analizate.


















