ÎCCJ semnalează „serioase probleme de constituționalitate” la legea salarizării: argumentele aduse

JUSTIȚIEULTIMELE ŞTIRI
ICCJ ÎCCJ
ICCJ ÎCCJ

Autor

de Moga Andrei

Data

Categorie

JUSTIȚIEULTIMELE ŞTIRI

ÎCCJ cere Parlamentului respectarea Constituției la adoptarea Legii salarizării și avertizează că va sesiza CCR!

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) solicită Parlamentului ca proiectul Legii salarizării personalului plătit din fonduri publice să fie dezbătut și adoptat cu respectarea strictă a prevederilor Constituției și a regulilor procesului legislativ. Instituția anunță că a transmis, în mod preventiv, o adresă conducerii Senatului și Camerei Deputaților, invocând existența unor probleme serioase de constituționalitate atât în procedura de elaborare a proiectului, cât și în conținutul acestuia.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

ÎCCJ invocă vicii de constituționalitate încă din faza de inițiere a proiectului

Potrivit comunicatului, demersul Înaltei Curți este motivat de faptul că proiectul de lege ar fi fost elaborat și promovat într-o perioadă în care existau probleme privind competența constituțională a unor membri ai Guvernului de a-și exercita atribuțiile. În opinia instanței supreme, această situație ridică „serioase îndoieli” asupra validității procedurii de inițiere a proiectului și asupra conformității acesteia cu Legea fundamentală.

Reprezentanții ÎCCJ susțin că eventualele vicii de constituționalitate din etapa de inițiere nu pot fi remediate prin simpla continuare a procedurii parlamentare, întrucât acestea privesc chiar legalitatea procesului de promovare a actului normativ.

Critici privind conținutul noii legi

Instanța supremă atrage atenția și asupra unor probleme de constituționalitate pe care le-ar ridica soluțiile legislative propuse în proiectul Legii salarizării. Printre acestea se numără afectarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat, încălcarea independenței autorității judecătorești, precum și nerespectarea principiilor egalității în drepturi, securității juridice, protecției încrederii legitime, proporționalității și a cerințelor privind claritatea și previzibilitatea legii.

ÎCCJ subliniază că rolul său constituțional nu este acela de a apăra interesele unei singure categorii profesionale, ci de a contribui la garantarea supremației Constituției și a statului de drept.

Înalta Curte anunță că va sesiza CCR dacă legea va fi adoptată

În comunicat, ÎCCJ avertizează că, dacă legea va fi adoptată fără remedierea deficiențelor semnalate, va sesiza Curtea Constituțională a României cu privire la toate dispozițiile pe care le consideră neconstituționale.

Instituția precizează că o eventuală sesizare nu va viza exclusiv prevederile referitoare la magistrați, ci toate dispozițiile care, în opinia sa, afectează în mod neconstituțional categoriile profesionale defavorizate de noua reglementare.

„Constituția nu protejează drepturile unei singure profesii. Ea garantează egalitatea tuturor în fața legii, legalitatea exercitării puterii publice și respectarea drepturilor fundamentale ale tuturor cetățenilor”, transmite Înalta Curte, care afirmă că respectarea Constituției reprezintă „o obligație care revine tuturor autorităților publice”, și nu o opțiune politică.

Citeste si:

Articolul precedent
Numiri mamut în justiție: Nicușor Dan semnează pe bandă rulantă / 172 de judecători și 96 de procurori intră în sistem
Articolul următor
Rusia promite răzbunare, după ce România a expulzat un oficial rus: „Spectacol propagandistic. Nu va rămâne fără un răspuns adecvat”

dinPolitica

[rss_feed id="38221" numar_articole="3" layout="grid"]

dinPolitica

ANALIZE & OPINII ANALIZE & OPINII 25 sept. 2026 Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului. de Mircea Sime
POLITICĂ POLITICĂ 25 sept. 2026 AUR cere amânarea TollRo și acuză Guvernul că introduce taxarea camioanelor înainte ca sistemul să fie recepționat de PoliticLive
EXTERNE EXTERNE 25 sept. 2026 Dronele „Gerbera” și presupusul avertisment CIA privind Rusia: Macron și Italia dezmint informațiile despre un posibil atac în Europa de Paul Pop

Articole similare

dinPOLITICA

[rss_feed id="38221" numar_articole="3" layout="column"]

Ultimele Stiri