Premierul Luca Niculescu a declarat joi seară, la Antena 3, că pensiile vor crește în 2027, însă procentul majorării va fi stabilit după clarificarea situației economice și financiare. Șeful Guvernului a susținut că românii nu mai pot suporta noi taxe și impozite și că statul trebuie să înceapă prin reducerea propriilor cheltuieli.
Întrebat dacă pensiile vor fi majorate de la 1 ianuarie și care ar putea fi procentul creșterii, Niculescu a confirmat intenția unei majorări anul viitor, fără să avanseze o valoare și fără să confirme, în acest răspuns, data aplicării.
„Va exista o mărire în 2027. Nu pot să spun până nu avem toate cifrele de care vorbeam. Sperăm cât mai repede. Suntem într-o situație încă destul de complexă”, a declarat premierul.
🗞️ Citește și Acestea
Niculescu a precizat că a solicitat un raport privind situația economică și financiară, pe baza căruia Executivul să poată lua următoarele decizii. Potrivit acestuia, datele ar urma să permită răspunsuri mai clare după 15 noiembrie, următorul obiectiv fiind elaborarea unui buget credibil pentru 2027.
„Primul lucru pe care trebuie să-l facă statul este să-și strângă el însuși cureaua”
Premierul a afirmat că măsurile bugetare trebuie să țină cont de dificultățile prin care au trecut populația și mediul economic. El a invocat ultimii doi ani, marcați de creșteri ale TVA și ale altor taxe, și a susținut că ajustarea trebuie să înceapă cu modul în care statul își cheltuiește banii.
„Românii sunt după doi ani dificili, după doi ani în care au existat creșteri de TVA, de alte taxe. Primul lucru pe care trebuie să-l facă statul este să-și strângă el însuși cureaua”, a spus Luca Niculescu.
În același context, șeful Executivului s-a pronunțat împotriva unor noi sarcini fiscale: „Nu mai putem introduce taxe și impozite noi când vezi ce greu o duc românii în momentul de față”.
Niculescu a indicat îmbunătățirea colectării drept una dintre direcțiile de lucru ale Guvernului. El a susținut că există o diferență mare între veniturile încasate de stat și sumele care ar trebui colectate și a anunțat colaborarea cu ANAF și Ministerul Finanțelor. Printre măsurile menționate se află conectarea POS-urilor cu casele de marcat, premierul exprimându-și așteptarea ca încasările să se îmbunătățească anul viitor.
În privința cheltuielilor urgente, Niculescu a explicat că rectificarea bugetară a reprezentat una dintre primele priorități ale mandatului. Potrivit declarațiilor sale, intervenția era necesară pentru a evita situații în care spitalele ar fi rămas fără materiale, iar școlile fără resurse pentru încălzire.
Sprijin pentru energie în timpul iernii și negocieri privind salariul minim
Pentru sezonul rece, premierul a anunțat menținerea măsurilor privind acciza la motorină, a voucherelor pentru energie electrică și a reglementării tarifelor la gaze până la 31 martie. Totodată, Executivul analizează forme de sprijin care să vizeze atât persoanele vulnerabile, cât și companiile.
Niculescu a precizat că a cerut Ministerului Energiei să lucreze împreună cu celelalte instituții și cu mediul privat pentru identificarea unor soluții pe termen mediu și lung, inclusiv contracte care să asigure prețuri mai bune la energie. Argumentul său a fost că menținerea competitivității companiilor este esențială pentru protejarea locurilor de muncă.
„N-am promis miracole”, a declarat premierul, insistând asupra responsabilității în cheltuirea banului public și asupra necesității unor propuneri care să reducă dificultățile populației în această iarnă.
Întrebat despre posibilitatea unui salariu minim de 5.000 de lei, Niculescu a spus că discuțiile cu sindicatele au început și vor continua într-o reuniune care urmează să fie convocată. El nu a confirmat atingerea acestui nivel și nu a anunțat un cuantum al majorării.
„Este o discuție pe care am început să o avem cu sindicatele, va continua. O reuniune pe care o vom convoca foarte curând și, la sfârșitul ei, vom putea spune cu cât se vor mări salariile”, a afirmat șeful Guvernului.
În privința fondurilor din PNRR, premierul a susținut că mai există posibilitatea recuperării unor sume, dar a evitat să ofere estimări. El a legat atragerea banilor europeni de reducerea presiunii asupra deficitului bugetar, precizând că rezultatul depinde de discuțiile aflate în desfășurare și de cifrele finale.
