Ministerul Educației nu poate transforma admiterea la liceu într-un examen al pilelor și relațiilor

Autor

Data

Categorie

Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) atrage atenția asupra unor probleme serioase din proiectul metodologiei-cadru și calendarului admiterii la liceu pentru anul școlar 2027-2028.

Problema nu a apărut însă astăzi. Ea își are originea în Legea învățământului preuniversitar adoptată în 2023, atunci când a fost introdusă o excepție de la regula generală a admiterii în învățământul liceal, permițând liceelor cu cerere mare să organizeze propriul concurs de admitere pentru o parte dintre locuri.

În 2027 vom vedea pentru prima dată efectele concrete ale acestei excepții. Tocmai de aceea, întrebarea de la care Ministerul Educației ar fi trebuit să pornească este una foarte simplă: de ce să stricăm ceva ce funcționa?

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Evaluarea Națională, cu toate problemele care pot și trebuie corectate, oferă elevilor un cadru național de admitere, bazat pe reguli comune. Dacă statul a decis totuși să introducă o excepție pentru anumite licee, atunci această schimbare trebuia însoțită de garanții extrem de clare și uniforme privind transparența, integritatea și egalitatea de șanse.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Din păcate, proiectul pus în consultare publică de Ministerul Educației ridică serioase semne de întrebare.

În forma actuală, liceele vor putea organiza concurs propriu pentru până la jumătate dintre locuri, iar aceeași unitate de învățământ ajunge să controleze aproape întregul proces: organizarea concursului, stabilirea ponderii acestuia în media de admitere, supravegherea, corectarea, calcularea rezultatelor și soluționarea contestațiilor. Aici apar vulnerabilitățile grave.

În primul rând, există problema conflictelor de interese în comisiile de admitere. Potrivit art. 22, președintele comisiei este directorul sau directorul adjunct al unității care organizează admiterea și are inclusiv atribuții privind corectarea eventualelor erori de calcul al mediilor. În comisia de bază nu există un membru independent, iar metodologia nu stabilește criterii generale suficient de clare de incompatibilitate, inclusiv pentru situațiile în care membri ai comisiei sunt rude sau afini ai candidaților.

În al doilea rând, avem o descentralizare fără suficiente limite naționale. Art. 43 permite fiecărei unități de învățământ să stabilească ponderea probelor de concurs în media de admitere, fără stabilirea unui interval minim și maxim la nivel național.
Teoretic, concursul organizat și evaluat local ar putea ajunge să cântărească 80% sau 90% în media de admitere, iar Evaluarea Națională să devină aproape irelevantă pentru respectivele locuri.

În aceste condiții trebuie să ne întrebăm: mai avem un sistem național de admitere sau ajungem să avem câte un sistem de admitere pentru fiecare liceu?

În al treilea rând, proiectul oferă garanții insuficiente împotriva fraudei și favoritismului. Art. 44 nu impune supravegherea video a concursurilor de admitere, iar metodologia nu stabilește că profesorii supraveghetori trebuie să provină dintr-o altă unitate de învățământ.

Pot apărea astfel situații în care supravegherea este asigurată chiar de profesori ai liceului respectiv sau de cadre didactice care i-au cunoscut și le-au predat candidaților.

În același timp, contestațiile trebuie depuse și soluționate într-un interval extrem de scurt. Atunci când lucrările nu beneficiază de garanții suficiente privind anonimizarea, nu există reguli fără echivoc pentru toate situațiile de conflict de interese, iar contestațiile pot rămâne în interiorul aceluiași mecanism local de evaluare, suspiciunile sunt inevitabile. Revenim la întrebarea de fond: de ce să stricăm ceva ce funcționa?

Dacă există probleme la Evaluarea Națională, acestea trebuie corectate. Dacă vrem să evaluăm mai bine competențele elevilor, atunci să îmbunătățim examenul național. Soluția nu poate fi fragmentarea admiterii și crearea unor sisteme diferite de selecție, mai ales atunci când regulile propuse nu oferă suficiente garanții împotriva tratamentului preferențial.

Este greu de acceptat ca toate aceste vulnerabilități să fie tratate drept simple omisiuni. Ce fel de reformă este aceasta? În loc să eliminăm orice suspiciune de favoritism dintr-un examen care poate influența decisiv traseul educațional al unui copil, construim un mecanism care lasă ușa deschisă tocmai unor asemenea suspiciuni.

Situația este cu atât mai discutabilă cu cât vorbim despre un Guvern demis, care ar trebui să se limiteze la administrarea treburilor curente, dar sub mandatul căruia Ministerul Educației pregătește regulile pentru una dintre cele mai importante modificări ale sistemului de admitere din ultimii ani.

AUR cere Ministerului Educației să revizuiască proiectul înainte de adoptare și să introducă garanții fără echivoc: supraveghere video și audio, reguli stricte privind conflictele de interese, anonimizarea efectivă a lucrărilor, evaluatori diferiți pentru soluționarea contestațiilor, limite naționale clare privind ponderea examenului organizat de liceu și un control extern real asupra procesului.

Mai mult, considerăm că trebuie redeschisă inclusiv discuția de fond asupra excepției introduse prin lege în 2023. Dacă statul nu poate garanta că admiterea organizată separat de licee va fi cel puțin la fel de transparentă, obiectivă și echitabilă precum sistemul național, atunci trebuie să avem curajul să discutăm dacă această excepție mai trebuie aplicată.

După toate experimentele făcute în ultimii ani în educație, admiterea copiilor la liceu trebuie ferită de încă unul. Locul într-un liceu trebuie câștigat prin muncă și merit, nu prin numele părinților, relații, influență sau posibilitatea cuiva de a ajunge la oamenii potriviți dintr-o comisie.

Ministerul Educației mai are timp să corecteze proiectul. Dacă nu o face, își va asuma responsabilitatea pentru construirea, chiar prin regulile statului, a unui sistem de admitere vulnerabil la favoritism și tratament preferențial.

Material publicitar politic realizat pentru Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Pentru informații privind finanțarea și transparența acestui material, consultați Notificarea privind transparența.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri