Parlamentul intră din nou în sesiune extraordinară. Legea hidrogenului, decisivă pentru 2,84 miliarde de euro din PNRR

ADMINISTRAȚIE

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ADMINISTRAȚIE

Parlamentul se reunește din nou în sesiune extraordinară săptămâna viitoare, într-o cursă contracronometru pentru adoptarea unor reforme asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Senatul va lucra în perioada 24–26 august, iar printre proiectele aflate pe agenda aleșilor se numără și Legea hidrogenului.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a anunțat convocarea celei de-a treia sesiuni extraordinare din luna august. Parlamentarii trebuie să adopte mai multe acte normative considerate esențiale pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR și pentru deblocarea fondurilor europene.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Legea hidrogenului, în centrul negocierilor

Unul dintre cele mai importante proiecte aflate pe agenda Senatului este legea privind integrarea hidrogenului produs din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi.

Proiectul este legat de Jalonul 126 din PNRR, iar adoptarea sa reprezintă una dintre condițiile pentru aprobarea Cererii de plată numărul 5, în valoare de 2,84 miliarde de euro.

„Legea hidrogenului (Jalonul 126) figurează explicit pe lista reformelor restante necesare pentru aprobarea Cererii de plată numărul 5 din PNRR, depusă recent de România, a cărei miză financiară este de 2,84 miliarde de euro”, a transmis Mircea Abrudean.

România, contra cronometru pentru banii europeni

Parlamentarii au la dispoziție doar câteva zile pentru a adopta reformele restante. Termenul-limită stabilit pentru îndeplinirea angajamentelor este 31 august.

În cazul în care proiectele nu sunt adoptate la timp, România riscă să întârzie procesul de evaluare și plata fondurilor aferente cererii de plată.

Noua sesiune extraordinară este astfel una dintre ultimele oportunități pentru Parlament de a finaliza, înainte de expirarea termenului, o parte dintre reformele asumate în cadrul PNRR.

Pe agenda aleșilor se află și alte proiecte legislative necesare pentru îndeplinirea jaloanelor europene, ceea ce transformă perioada 24–26 august într-un nou test pentru coaliția de guvernare și pentru capacitatea Parlamentului de a adopta rapid reformele cerute de Comisia Europeană.

Miza este de ordinul miliardelor de euro, iar fiecare jalon restant poate influența direct suma pe care România o va putea încasa din PNRR.

Citeste si:

Articolul precedent
CCR: Dominic Fritz trebuie să plece din funcția de primar al Timișoarei. Ce spune motivarea Curții
Articolul următor
Băsescu, avertisment dur: România poate ajunge „junk” și, în câteva luni, fără bani de salarii

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri