CCR: Dominic Fritz trebuie să plece din funcția de primar al Timișoarei. Ce spune motivarea Curții

Autor

Data

Categorie

Curtea Constituțională a României a publicat motivarea deciziei prin care a stabilit că amendamentul din Legea Integrității care îl vizează și pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, este constituțional. În motivare, judecătorii CCR explică de ce noua reglementare nu reprezintă o aplicare retroactivă a legii și cum produce efecte asupra unor mandate aflate încă în desfășurare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit Curții, faptul că o situație juridică își are originea într-un eveniment produs înainte de intrarea în vigoare a noii legi nu înseamnă automat că legea este retroactivă.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

CCR face o distincție între efectele deja consumate ale unei situații juridice și efectele care continuă să se producă după intrarea în vigoare a noii reglementări.

„Legea nouă se va aplica – de la intrarea ei în vigoare – atât situațiilor juridice care se vor naște, se vor modifica ori stinge după această dată, cât și efectelor viitoare ale raporturilor juridice trecute”, arată Curtea Constituțională.

Ce spune CCR despre cazul lui Dominic Fritz

În cazul lui Dominic Fritz, Curtea consideră că noua normă nu îl sancționează din nou pentru o faptă trecută, ci reglementează efectele pe care situația de incompatibilitate sau conflict de interese le produce asupra unui mandat care este încă în desfășurare.

CCR subliniază că norma nu instituie o nouă sancțiune personală pentru titularul funcției.

„Norma intertemporală nu reglementează o sancțiune personală aplicabilă titularului funcției/demnității/mandatului, ci întrerupe/încetează de drept funcția/demnitatea/mandatul care a fost viciată/viciat prin fapta titularului său”, precizează judecătorii constituționali.

Cu alte cuvinte, Curtea consideră că efectele unei situații juridice deja existente pot fi reglementate pentru viitor de o lege nouă, atât timp cât aceasta nu modifică ceea ce s-a consumat deja.

Mandatul lui Fritz, afectat de noua reglementare

Aplicată situației lui Dominic Fritz, motivarea CCR înseamnă că mandatul său de primar poate înceta în baza noii reglementări, în condițiile și termenul prevăzute de lege.

Curtea consideră că soluția legislativă urmărește protejarea integrității funcției publice și eliminarea situațiilor în care un ales continuă să exercite funcția, deși asupra sa există efectele unei sancțiuni în materia integrității.

Judecătorii CCR vorbesc despre necesitatea protejării funcției publice și despre riscul ca aceasta să fie afectată dacă este exercitată în continuare de un titular aflat sub efectele unei sancțiuni privind integritatea.

CCR susține astfel că, în cazul lui Fritz, nu este vorba despre o pedeapsă aplicată retroactiv, ci despre încetarea pentru viitor a unui mandat asupra căruia continuă să existe efectele juridice ale unei situații anterioare.

Curtea invocă principiul neretroactivității

CCR amintește că neretroactivitatea legii este un principiu constituțional și că o lege nouă nu poate modifica situații juridice deja consumate.

În schimb, legea nouă se aplică situațiilor viitoare, celor aflate în curs de desfășurare și efectelor viitoare ale unor situații juridice apărute anterior.

Curtea explică această diferență prin raportarea la principiul potrivit căruia legea nouă se aplică imediat de la intrarea sa în vigoare.

În cazul analizat, CCR consideră că mandatul exercitat în prezent reprezintă o situație juridică ale cărei efecte nu sunt consumate, astfel încât noua reglementare poate produce efecte asupra acestuia.

Decizia a provocat reacții politice

Verdictul CCR a fost criticat de reprezentanți ai USR și de oameni politici din zona lui Ilie Bolojan, care au susținut că amendamentul adoptat de Parlament a fost construit astfel încât să îl afecteze direct pe Dominic Fritz.

De cealaltă parte, motivarea Curții arată că reglementarea trebuie analizată prin prisma efectelor viitoare asupra funcției publice, nu ca o sancțiune retroactivă aplicată persoanei.

CCR concluzionează că noua lege oferă „o reglementare obiectivă, completă și unitară cu privire la regimul integrității în exercitarea funcției publice” și urmărește asigurarea unei protecții unitare a integrității funcției publice.

În aceste condiții, Dominic Fritz se află direct în centrul efectelor practice ale deciziei CCR, iar mandatul său de primar al Timișoarei este cel care ar urma să înceteze în baza noii reglementări, în termenul prevăzut de lege.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri