Peiu: „Închiderea Azomureș și explozia prețurilor la îngrășăminte sunt efectul politicilor economice greșite”

ECONOMIC

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ECONOMIC

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, acuză guvernele din ultimii ani că au contribuit la închiderea industriei chimice românești și la creșterea puternică a prețurilor la îngrășăminte, în condițiile în care România este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.

Potrivit acestuia, lipsa unor politici economice care să susțină prelucrarea gazului românesc în țară a transformat România într-un importator de îngrășăminte și produse de bază, deși dispune de resurse importante de gaze naturale.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Rodul politicilor făcute pentru like-uri pe rețelele sociale este distrugerea economiei. Politicienii s-au concentrat pe măsuri populiste și au ignorat problemele structurale ale economiei românești”, a declarat Petrișor Peiu.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Senatorul AUR afirmă că prețurile la îngrășăminte chimice au crescut în România cu 17% în trimestrul IV al anului 2025 față de aceeași perioadă din 2024, ritm pe care îl consideră dublu față de media europeană.

În opinia acestuia, situația este paradoxală în condițiile în care aproximativ 70% din costul îngrășămintelor este influențat de prețul gazului natural, iar România dispune de cele mai mari producții de gaze din Uniunea Europeană.

Petrișor Peiu susține că toate combinatele chimice importante din România au fost închise, inclusiv Azomureș, care producea aproximativ jumătate din necesarul de îngrășăminte al țării.

„Astăzi importăm integral îngrășămintele folosite în agricultură, inclusiv din Rusia, Azerbaidjan și Austria”, a afirmat liderul senatorilor AUR.

Acesta consideră că închiderea Azomureș a avut efecte directe asupra agriculturii și asupra deficitului comercial al României, în condițiile în care îngrășămintele reprezintă aproximativ un sfert din costurile din agricultură.

Potrivit lui Petrișor Peiu, decizia de a menține combinatul închis din cauza costurilor ridicate la gaze a afectat competitivitatea agriculturii românești și a contribuit la creșterea importurilor de produse alimentare.

Liderul senatorilor AUR avertizează că tensiunile internaționale și eventualele conflicte din Orientul Mijlociu ar putea genera noi creșteri de prețuri la energie și îngrășăminte în perioada următoare.

Declarațiile au fost făcute în contextul dezbaterilor privind prețurile din agricultură, costurile energiei și dependența României de importurile de produse chimice și alimentare.

Citeste si:

Articolul precedent
Bolojan cere mobilizare totală pentru salvarea fondurilor europene: „Nu ne permitem să pierdem bani”
Articolul următor
Angajatorii caută urgent personal pentru sezonul de vară. Salariile ajung până la 1.500 de euro în domeniile cu deficit mare de angajați

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri