Peste 85.500 de belgieni lucrează în țările vecine. Numărul francezilor angajați în Belgia este în creștere

Autor

Data

Categorie

Peste 85.500 de belgieni lucrau în una dintre cele patru țări vecine ale Belgiei la jumătatea anului 2025, în timp ce numărul lucrătorilor din țările vecine care aveau un loc de muncă în Belgia a ajuns la 51.867, potrivit unei analize realizate de furnizorul de servicii de resurse umane SD Worx, pe baza datelor Institutului Național pentru Asigurări de Sănătate și Invaliditate din Belgia (RIZIV).

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Datele arată că mobilitatea forței de muncă în regiunile de frontieră continuă să fie importantă, iar diferența dintre numărul belgienilor care lucrează peste graniță și cel al lucrătorilor străini care vin în Belgia rămâne semnificativă.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Angajarea transfrontalieră rămâne importantă de ambele părți ale frontierei”, a declarat Jo Lavrysen, consultant la SD Worx. Potrivit acestuia, angajatorii belgieni pot găsi astfel personal suplimentar, în timp ce belgienii identifică în țările vecine oportunități care corespund mai bine locului de muncă, salariului sau obiectivelor profesionale.

Aproape 40.000 de francezi lucrează în Belgia

Francezii reprezintă de departe cea mai numeroasă categorie de lucrători transfrontalieri angajați în Belgia. Aproape 40.000 de cetățeni francezi erau înregistrați ca lucrând în Belgia la jumătatea anului 2025, reprezentând aproximativ 77% dintre lucrătorii transfrontalieri proveniți din țările vecine.

Numărul acestora a continuat să crească față de anul precedent.

În schimb, numărul lucrătorilor olandezi a scăzut la 10.536, iar cel al lucrătorilor din Luxemburg a ajuns la 448. Numărul cetățenilor germani care lucrează în Belgia a crescut ușor, până la 915.

Lucrătorii francezi sunt concentrați în special în Valonia. Provinciile Hainaut și Namur reunesc împreună 71% dintre francezii care fac naveta pentru a lucra în Belgia.

Hainaut este principala destinație, cu 15.651 de lucrători francezi, urmat de Namur, cu 12.757. Urmează provincia Luxemburg, cu 3.608, Flandra de Vest, cu 3.157, și Flandra de Est, cu 2.356.

Luxemburgul, principala destinație pentru belgieni

În sens invers, Luxemburgul rămâne de departe principala destinație pentru belgienii care lucrează peste graniță.

Aproximativ 48.601 de rezidenți belgieni lucrau în Marele Ducat la jumătatea anului 2025, ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din totalul belgienilor care lucrează în țările vecine.

Olanda ocupă locul al doilea, cu 21.593 de lucrători belgieni.

În total, numărul belgienilor care lucrează în cele patru țări vecine a scăzut ușor, de la 86.056 în 2024 la puțin peste 85.500 în 2025, o diminuare de aproximativ 0,6%.

La nivel regional, provincia Luxemburg are cel mai mare număr de rezidenți belgieni care lucrează într-o țară vecină – 38.026. Urmează Liège, cu 15.480, și Limburg, cu 12.535.

Munca de la distanță poate schimba statutul fiscal și social

SD Worx atrage atenția și asupra unei probleme tot mai importante: munca la distanță a angajaților transfrontalieri.

Potrivit specialiștilor, situația este relativ simplă atunci când un angajat lucrează exclusiv în Belgia. Problemele pot apărea atunci când acesta lucrează regulat de acasă, din țara în care locuiește, sau desfășoară o activitate profesională suplimentară acolo.

În anumite situații, dacă cel puțin 25% din activitatea profesională este desfășurată în țara de reședință, angajatul poate intra sub incidența sistemului de securitate socială al acelei țări.

Există și un acord-cadru european pentru anumite situații de telemuncă transfrontalieră, însă acesta impune condiții, inclusiv ca activitatea desfășurată de la distanță în țara de reședință să reprezinte mai puțin de 50% din timpul de lucru și să fie obținut certificatul A1 corespunzător.

„Angajatorii trebuie să știe unde lucrează efectiv angajații lor transfrontalieri”, a avertizat Jo Lavrysen, citat în analiza SD Worx.

Sursa: Brussels Times, pe baza unei analize SD Worx și a datelor RIZIV.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri