Rareș Bogdan, reacție dură la declarațiile ambasadorului Germaniei la Chișinău privind identitatea românilor și moldovenilor

Autor

Data

Categorie

Eurodeputatul Rareș Bogdan a publicat o reacție tranșantă la afirmațiile atribuite ambasadorului Germaniei la Chișinău, potrivit cărora românii și moldovenii ar reprezenta două popoare distincte.

Într-un text amplu, președintele PNL trece în revistă argumente istorice – de la mărturiile diplomatului rus Pavel Svinin din perioada țaristă, la proiectul Ecaterinei a II-a privind un Regat al Daciei, până la originile „moldovenismului” promovat de lingviști sovietici precum Leonid Madan și Artiom Lazarev – pentru a susține teza unității etnice și lingvistice de pe cele două maluri ale Prutului.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Postarea reconstituie parcursul istoric al Basarabiei, de la anexarea din 1812 și Unirea din 1918, până la Pactul Ribbentrop-Molotov și ocupația sovietică din 1944, subliniind că separarea identitară a fost, în opinia sa, un construct politic, nu unul etnic sau lingvistic.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Mesajul, redactat într-un ton polemic și adresat direct diplomatului german, vine pe fondul discuțiilor tot mai frecvente despre relația României cu Republica Moldova și despre modul în care este percepută identitatea națională a celor două state în spațiul european.

POSTAREA LUI RAREŞ BOGDAN

Ambasadorul Germaniei la Chișinău pretinde că românii și moldovenii nu sunt același popor. Deși istoricii, inclusiv cei din perioada Imperiului Țarist, susțin că pe ambele maluri ale Prutului trăiește același neam. Identitate etnică. Pavel Svinin, cronicar și diplomat rus, trimis de țarul Alexandru I (a anexat Basarabia și a domnit până în 1825) să cerceteze realitatea etică din teren, a scris în raportul său că moldovenii sunt de același neam și de origine cu muntenii (valahii): „ei vorbesc aceeași limbă, au aceleași obiceiuri și o istorie comună, fiind despărțiți doar de vicisitudinile politice”.

De altfel, bunica țarului, Ecaterina a II-a, cunoștea realitatea. Ea propunea înființarea Regatului Daciei, stat tampon format din Moldova (de pe ambele maluri ale Prutului) și Țara Românească, deoarece sunt locuite de același popor, cu aceeași limbă și același sânge. Doar geopolitica ne-a separat, interesele mizerabile, herr! În 1812, Imperiul Rus anexează teritoriul dintre Prut și Nistru, botezat Basarabia. În 1918 martie 1918, Basarabia votează unirea cu România, iar Tratatul de la Paris o confirmă. Intraseră pe fir americanii, principiile wilsoniene care trasau în doctrina SUA de politică externă dreptul popoarelor la autodeterminare. În 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov lasă Basarabia în sfera de influență a URSS, iar sub amenințare, România cedează teritoriul.

În 1941, România eliberează parțial teritoriul, dar în 1944, trupele sovietice îl reocupă. Se instituie Cortina de Fier și începe deznaționalizarea și promovarea „poporului moldovenesc”. 1991: URSS se destramă, iar Republica Moldova devine stat independent. Iar acum Prutul este o frontieră geopolitică, demarcația dintre UE-NATO și spațiul ex-sovietic. Teoria identităților separate a fost emanată „științific” în 1920. Leonid Madan, lingvist sovietic, a primit ordin să creeze o „limbă moldovenească” artificială, înțesată de rusisme și regionalisme inventate. A urmat Artiom Lazarev, părintele „moldovenismului științitic”, care într-o carte din 1974 scria exact ce consideră herr ambasador. Ce urmează?

Ca cercetătorii de la Institutul Max Planck din Leipzig să fie dați afară, deoarece tratează româna și „moldoveneasca” drept aceeași limbă. De altfel, lingviștii din toată lumea utilizează un standard ISO care consideră limba ca fiind una și aceeași. Nu vă atingeți de identitatea noastră, herr! Știu, Germania este foarte mare, dar ați auzit de David și Goliath? Noi nu suntem de vânzare, așa cum credeți, acționând prin interpușii voștri din România și Republica Moldova! Cheia? Strângerea relațiilor cu SUA. Dimensionarea politicii externe a României în această direcție generează, iată, reacții incalificabile. Ce înseamnă asta?

Că suntem pe drumul cel bun! Herr (v-am uitat numele, probabil și dumneavoastră îl scrieți cu virgulă, căci nu sunteți doar analfabet funcțional, sau un imbecil parașutat la Chișinău), pe ambele maluri ale Prutului sunt români. Același neam, același sânge, aceleași dureri de cap. Dacă v-aș întâlni pe stradă, pentru această afirmație v-aș provoca la duel. Până atunci, luați o foaie de hârtie și notați. După ce se digeră wurst-ul. Trăiască România Dodoloață! P.S. Germania a fost împărțită în două exact deoarece istoria capătă însușiri omenești, grevate de imperfecțiuni.

Nimeni nu și-a permis însă să conteste unitatea ei identitară. Întregirea ei a fost un act firesc, după ce nemtilor le-a fost smulsă inima din piept. A noastră este și ea smulsă, dar deocamdată facem un bypass infrastructural, economic, legislativ sub umbrela Uniunii Europene. Mai ușor cu pianul pe scări, atât vă spun! România este un Jaguar, nu o mașină de tuns iarba!

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri