Strâmtoarea Ormuz, „mai importantă” decât zeci de „bombe atomice”, susține un consilier al ghidului suprem iranian

Autor

Data

Categorie

Consilierul militar al ghidului suprem iranian, Mohsen Rezai, fost şef al Gardienilor Revoluţiei, a afirmat duminică că Strâmtoarea Ormuz, care este în prezent în centrul tensiunilor cu SUA, capătă pentru Iran o importanţă mai mare decât programul său nuclear, notează France Presse.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Strâmtoarea Ormuz, mai importantă decât zeci de bombe atomice„

„Această rută strategică este mai importantă decât zeci de bombe atomice şi Republica Islamică Iran o va proteja”, a afirmat Rezai, citat de agenţia iraniană Isna.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Astfel, el s-a referit astfel la programul nuclear iranian pe care Statele Unite ale Americii, Israelul şi ţările occidentale îl suspectează că ar avea scopuri militare. Teheranul dezminte această opinie, insistând despre dreptul său la un program nuclear civil.

Iranul avertizează SUA că „epoca acordurilor unilaterale a luat sfârşit”

De asemenea, preşedintele parlamentului şi negociatorul-şef al Iranului, Mohamad Bagher Ghalibaf, a avertizat duminică SUA- după intensificarea atacurilor reciproce dintre cele două state în cursul nopţii trecute – că „epoca acordurilor unilaterale a luat sfârşit”, relatează EFE.

„Epoca acordurilor unilaterale a luat sfârşit. V-am spus: respectaţi-vă cuvântul sau veţi plăti preţul! Realitatea bate la uşă”, a scris Ghalibaf într-o postare pe X, însoţită de o imagine cu textul unui punct din memorandumul de înţelegere semnat între Washington şi Teheran pe 17 iunie, care se referă la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, cu fraza „Republica Islamică Iran va lua măsurile necesare” subliniată.

Acordul SUA – Iran, sub semnul întrebării

 

Cele două ţări au semnat un acord pentru a pune capăt războiului, a debloca Strâmtoarea Ormuz şi a iniţia negocieri despre programul nuclear iranian, dar preşedintele american Donald Trump a sugerat între timp că acordul ar putea să-şi fi pierdut valabilitatea după atacurile Iranului asupra unor nave civile care încercau să traverseze Strâmtoarea Ormuz. Ca ripostă, armata SUA a bombardat poziţii iraniene. De asemenea, forţele Republicii Islamice au răspuns prin lovituri asupra facilităţilor americane din ţările din Golf.

Statele Unite au lansat sâmbătă (ora Washingtonului, duminică în Iran) o nouă rundă de atacuri contra Iranului, pe care au declarat-o deja încheiată, după ce, conform Comandamentului Central al SUA (Centcom), Iranul a bombardat o navă sub pavilion cipriot care tranzita Strâmtoarea Ormuz, unul dintre principalele puncte fierbinţi ale conflictului.

SUA au atacat aproximativ 140 de ţinte militare iraniene

 

Comandamentul militar a transmis într-un comunicat că forţele americane au atacat aproximativ 140 de ţinte militare iraniene. Printre acestea se numără instalaţii de rachete şi drone, capacităţi navale, depozite de muniţii, reţele de comunicaţii şi posturi de supraveghere de coastă – cu muniţie de precizie lansată din avioane de luptă, drone şi nave de război.

În zorii zilei, în Iran, media a relatat despre mai multe explozii în provincia Bushehr, acolo unde se află o centrală nucleară, dar şi în diverse localităţi situate în apropierea Strâmtorii Ormuz, fără ca până în prezent să fi fost făcute publice eventuale pagube sau victime.

Riposta Iranului

Iranul, la rândul său, a ripostat lansând rachete şi drone împotriva mai multor ţări din Orientul Mijlociu care găzduiesc baze americane, precum Iordania, Kuweit, Qatar şi Bahrain.

Gardienii Revoluţiei au afirmat într-un comunicat că au lansat aceste ofensive ca ripostă la un „atac aerian” al SUA „împotriva mai multor baze de coastă şi antene de telecomunicaţii de pe coasta de sud” a Iranului.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri