Scandal diplomatic după noua hartă susținută de ONU. Ucraina protestează pentru Crimeea, Oana Țoiu: „Crimeea este în Ucraina”

Autor

Data

Categorie

O nouă hartă a lumii promovată printr-o rezoluție a Adunării Generale a ONU a provocat nemulțumirea Ucrainei, după ce Crimeea a fost reprezentată într-o culoare diferită de restul teritoriului ucrainean.

România a votat pentru rezoluție, iar ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu, a intervenit în controversă cu un mesaj categoric: „Crimeea este în Ucraina”.

Controversa a apărut după votul din 4 septembrie asupra rezoluției „Correct the Map”, care promovează utilizarea unor reprezentări cartografice considerate mai exacte decât tradiționala proiecție Mercator.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Ucraina s-a numărat printre statele care s-au abținut. Motivul nu a fost însă obiectivul principal al inițiativei, ci modul în care Crimeea apare pe harta asociată noii proiecții Equal Earth.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Peninsula este reprezentată cu gri, diferit de culoarea folosită pentru restul Ucrainei. Deși Crimeea nu apare în aceeași culoare cu Federația Rusă, Kievul consideră problematică orice reprezentare care ar putea sugera separarea peninsulei de teritoriul ucrainean.

Kievul reacționează: „Crimeea este Ucraina”

Deputata ucraineană Kira Rudik a criticat public situația.

„În 2026, ONU nu ar trebui să aibă nevoie de un reminder: Crimeea este Ucraina. Rușinos”, a transmis aceasta.

Rusia a ocupat Crimeea în 2014 și a anexat ulterior peninsula, însă anexarea nu este recunoscută de ONU, iar din punctul de vedere al dreptului internațional Crimeea continuă să fie considerată parte a Ucrainei.

România a votat pentru. Oana Țoiu intervine în controversă

România s-a aflat printre cele 164 de state care au votat în favoarea rezoluției.

Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a explicat că Bucureștiul susține obiectivul privind o reprezentare cartografică mai fidelă a dimensiunilor reale ale continentelor, dar a subliniat că acest principiu trebuie aplicat și frontierelor.

„Hărțile corecte modelează modul în care vedem lumea. Schimbarea hărții schimbă modul în care percepem și înțelegem lumea”, a transmis Țoiu.

Ministrul român a făcut apoi referire explicită la controversa privind peninsula anexată de Rusia.

„Africa este mult mai mare decât a fost prezentată anterior, iar Crimeea este în Ucraina”, a precizat Oana Țoiu.

SUA, singurul stat care a votat împotrivă

Rezoluția „Correct the Map” a fost propusă de Togo, cu sprijinul Uniunii Africane, și a primit 164 de voturi favorabile.

Ucraina s-a abținut, alături de Estonia, Georgia, Lituania, Republica Moldova și Serbia. Statele Unite au fost singura țară care a votat împotriva rezoluției.

Inițiativa urmărește diminuarea utilizării proiecției Mercator, veche de aproape cinci secole, despre care specialiștii arată că distorsionează puternic dimensiunile anumitor regiuni ale planetei.

Una dintre alternative este proiecția Equal Earth, dezvoltată în 2018 și concepută pentru a reda mai fidel suprafețele reale ale continentelor.

Unul dintre cele mai cunoscute exemple este raportul dintre Africa și Groenlanda. Pe hărțile Mercator, cele două pot părea comparabile ca dimensiune, deși Africa are în realitate o suprafață de aproximativ 14 ori mai mare decât Groenlanda.

Harta nu schimbă frontierele recunoscute internațional

Adoptarea rezoluției nu înseamnă că statele membre ONU sunt obligate să renunțe la proiecția Mercator și, mai ales, nu produce nicio modificare a frontierelor sau a statutului juridic al teritoriilor disputate.

Controversa privind Crimeea arată însă cât de sensibilă poate deveni reprezentarea grafică a frontierelor într-un moment în care războiul dintre Rusia și Ucraina continuă, iar statutul teritoriilor ocupate rămâne una dintre cele mai importante dispute geopolitice internaționale.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri