POLITICO: Polonia virează într-o direcție anti-ucraineană. Ostilitatea politică începe să se transforme în violență

Autor

Data

Categorie

Polonia, unul dintre cei mai importanți susținători ai Ucrainei după invazia rusă din 2022, se confruntă cu o schimbare vizibilă de atmosferă. Retorica anti-ucraineană câștigă teren în politica poloneză, iar numărul infracțiunilor îndreptate împotriva ucrainenilor este în creștere, relatează POLITICO.

În Polonia trăiesc aproximativ 1,5 milioane de ucraineni, iar prezența acestora a devenit tot mai mult o temă de confruntare politică înaintea alegerilor parlamentare programate pentru toamna anului 2027.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit unei analize publicate de POLITICO, partidele naționaliste și de dreapta radicală încearcă să capitalizeze nemulțumirile unei părți a populației legate de ajutoarele sociale acordate refugiaților, dar și vechile tensiuni istorice dintre polonezi și ucraineni.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

De la solidaritate cu Ucraina la o temă de campanie

Schimbarea de ton a devenit evidentă încă din campania pentru alegerile prezidențiale din 2025, când mai mulți politicieni au început să susțină că ucrainenii beneficiază excesiv de sistemul social polonez și reprezintă o povară pentru finanțele publice.

Tensiunile au continuat să crească.

POLITICO amintește și conflictul provocat de decizia președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a denumi o unitate militară după Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), organizație asociată în memoria istorică poloneză cu masacrarea a zeci de mii de polonezi în perioada 1943-1945.

Președintele Poloniei, Karol Nawrocki, a reacționat dur, într-un nou episod al disputelor dintre Varșovia și Kiev pe tema interpretării trecutului comun.

Vocile anti-Ucraina devin tot mai puternice

Retorica se intensifică și pe măsură ce Polonia se apropie de alegerile parlamentare din 2027.

Coaliția premierului Donald Tusk, care și-a menținut în general poziția favorabilă sprijinirii Ucrainei, va avea de înfruntat formațiunea național-conservatoare Lege și Justiție (PiS), precum și partidele situate mai la dreapta spectrului politic.

Formațiunea Confederația a atacat sistemul de beneficii sociale acordate ucrainenilor, în timp ce europarlamentarul Grzegorz Braun, liderul Confederației Coroanei Poloneze, a mers mult mai departe.

„Regimul de la Kiev nu este nici aliatul, nici prietenul nostru, este dușmanul nostru”, a declarat Braun în această vară, potrivit POLITICO.

Și Przemysław Czarnek, prezentat drept candidat pentru funcția de premier din partea PiS, a cerut condiționarea sprijinului acordat Kievului de schimbarea politicii Ucrainei privind trecutul istoric.

„Ajutorul militar pentru Ucraina trebuie suspendat până când această țară își schimbă politica istorică”, a declarat Czarnek în luna iulie.

Ostilitatea verbală începe să se transforme în violență

Problema nu mai este însă exclusiv politică.

Potrivit POLITICO, numărul infracțiunilor îndreptate împotriva cetățenilor ucraineni din Polonia este în creștere, iar specialiștii avertizează că discursul politic poate contribui la transformarea ostilității verbale în agresiuni.

Rafał Pankowski, profesor de sociologie la Universitatea Civitas din Varșovia și cofondator al organizației antirasism Never Again, spune că solidaritatea față de Ucraina continuă să fie puternică în rândul multor polonezi, dar apar fisuri tot mai evidente.

În opinia sa, discursul populist anti-ucrainean a creat un teren favorabil atacurilor și a transformat comunitatea ucraineană, numeroasă și foarte vizibilă, într-o țintă.

Pankowski atrage atenția și asupra propagandei ruse, care încearcă să exploateze aceste tensiuni și să amplifice conflictele dintre polonezi și ucraineni.

O problemă majoră înaintea alegerilor din 2027

Schimbarea de atmosferă este cu atât mai importantă cu cât Polonia a reprezentat, începând din februarie 2022, unul dintre principalii aliați europeni ai Kievului.

Varșovia a oferit sprijin militar și politic Ucrainei și a devenit unul dintre principalele puncte logistice pentru ajutorul occidental destinat țării atacate de Rusia.

La mai bine de patru ani de la începutul invaziei, însă, războiul, costurile economice, prezența unui număr mare de refugiați și disputele istorice sunt tot mai prezente în dezbaterea politică internă.

Iar concluzia analizei POLITICO este îngrijorătoare: pe măsură ce alegerile parlamentare din 2027 se apropie, tema ucraineană riscă să devină una dintre principalele arme electorale ale dreptei naționaliste poloneze, într-o țară care până acum s-a numărat printre cei mai fermi susținători ai Kievului.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri