Cele cinci confederații sindicale reprezentative la nivel național resping actuala formă a proiectului Legii salarizării și acuză Guvernul că, în loc să elimine inechitățile din sectorul public, riscă să creeze unele noi.
Confederația Națională Sindicală „Cartel ALFA”, CNSLR-Frăția, CSDR, Confederația Națională Sindicală „Meridian” și Blocul Național Sindical susțin că proiectul prezentat drept o reformă profundă a salarizării este, în realitate, o soluție de compromis care favorizează anumite categorii și lasă în urmă sectoare esențiale precum sănătatea, educația, asistența socială și cultura.
🗞️ Citește și Acestea
Una dintre principalele nemulțumiri ale sindicatelor este reducerea valorii de referință de la 4.100 la 4.000 de lei. Organizațiile sindicale cer ca aceasta să fie stabilită la nivelul salariului minim pe economie și actualizată anual în funcție de inflație și productivitatea muncii.
Sindicatele critică și plafonarea sporurilor la 20% din totalul cheltuielilor cu salariile. Potrivit acestora, această regulă ar putea duce la situații în care drepturi salariale prevăzute de lege să nu mai poată fi acordate integral. Un exemplu invocat este cel al unor spitale de monospecialitate finanțate integral din venituri proprii.
Sindicatele acuză lipsa unui dialog social real
Cele cinci confederații critică și modul în care a fost elaborat proiectul, susținând că documentul a fost transmis cu întârziere, iar timpul acordat pentru formularea observațiilor a fost insuficient.
„Consultarea formală nu este dialog social!”, transmit sindicatele, care consideră că o lege ce afectează peste un milion de angajați din sectorul public nu poate fi adoptată în grabă.
Organizațiile sindicale susțin că problemele sunt diferite de la un sector la altul. În sănătate, acestea reclamă deficitul de personal și condițiile dificile de muncă, în timp ce în educație acuză nerespectarea unor angajamente asumate după greva generală din 2023.
În asistența socială, sindicatele reclamă salariile insuficiente și lipsa de personal, iar în cultură acuză existența unor diferențe salariale pe care le consideră nejustificate între funcțiile de conducere și specialiști.
Și în administrația publică sunt contestate majorările anunțate pentru anumite categorii, sindicatele susținând că acestea nu reprezintă o creștere generală, ci sunt legate de noile trepte pentru funcția de consilier superior și pot fi accesate doar de o parte dintre angajați.
Sindicatele contestă și mandatul Guvernului
Un capitol distinct al comunicatului îl reprezintă situația Guvernului. Cele cinci confederații consideră problematic faptul că un Guvern demis continuă să promoveze și să negocieze o reformă structurală a salarizării.
Sindicatele susțin că un Executiv aflat într-o astfel de situație nu ar trebui să stabilească și să negocieze o politică publică ale cărei efecte se întind pe termen lung și solicită clarificarea publică a mandatului în baza căruia sunt purtate negocierile.
În același timp, organizațiile sindicale resping ideea ca PNRR să fie folosit drept argument pentru adoptarea în grabă a unei noi legi a salarizării.
Cer retragerea proiectului și reluarea reformei
Cele cinci confederații cer retragerea actualului proiect și reluarea procesului de elaborare după instalarea unui Guvern cu puteri constituționale depline.
Printre solicitările sindicatelor se numără stabilirea valorii de referință la nivelul salariului minim pe economie, actualizarea anuală în funcție de inflație și productivitate, eliminarea mecanismelor de plafonare a drepturilor salariale și reducerea diferențelor dintre familiile ocupaționale.
Sindicatele mai cer ca toate anexele și grilele salariale să fie analizate împreună cu federațiile reprezentative din fiecare sector și ca nicio categorie de angajați să nu piardă putere de cumpărare.
„România nu are nevoie de încă o lege care să mute inechitățile dintr-un loc în altul. Are nevoie de o reformă care să pună munca și oamenii în centrul politicii salariale”, transmit cele cinci confederații.
Acestea avertizează că nu vor susține o lege pe care o consideră nedreaptă și cer reluarea întregului proces de elaborare, cu participarea efectivă a partenerilor sociali.
