Tensiuni internaționale: Însărcinatul cu afaceri al Iranului cere excluderea Israelului din ONU

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Însărcinatul cu Afaceri al Iranului la Londra, Seyed Mehdi Hosseini Mateen, a făcut o cerere îndrăzneață, punând sub semnul întrebării apartenența Israelului la Națiunile Unite. Argumentele sale se bazează pe presupusele crime de război comise de Israel și apelul la responsabilitate internațională.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-un articol publicat recent pe o platformă virtuală, Seyed Mehdi Hosseini Mateen a adus în discuție acuzații grave împotriva Israelului. El a menționat crime de război, inclusiv genocidul și holocaustul palestinian, epurarea etnică și pedepsele în masă, aducând critici dure asupra guvernului israelian. Într-o mișcare care a stârnit discuții în mediul internațional, Mateen a cerut excluderea Israelului din Națiunile Unite și din comunitatea internațională.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Cu toate acestea, este important să subliniem că această cerere este una controversată și are puține șanse de a fi pusă în aplicare. Israelul este membru al Națiunilor Unite din 1949 și, ca atare, are drepturi și responsabilități în cadrul organizației. Deciziile privind apartenența unui stat la ONU se iau în cadrul Adunării Generale, unde majoritatea membrilor trebuie să fie de acord cu o astfel de măsură.

În contextul acestei controversate cereri, Marea Britanie a subliniat necesitatea ca Israelul să dea dovadă de reținere în acțiunile sale militare, în special în ceea ce privește operațiunile împotriva grupării Hamas din Fâșia Gaza. Ministrul de externe britanic, James Cleverly, a afirmat că guvernul britanic a discutat această problemă cu omologii lor israelieni, subliniind importanța minimizării victimelor civile în conflictul din Orientul Mijlociu.

Citeste si:

Articolul precedent
Nu fiți copii!
Articolul următor
Trenuri electrice de ultimă generație în Cluj: rutele pe care vor circula

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri