UE sub presiune în negocierile energetice cu SUA; Gheorghe Piperea avertizează asupra riscurilor majore

Autor

Data

Categorie

Eurodeputatul Gheorghe Piperea susține că Uniunea Europeană se confruntă cu o presiune majoră în negocierile comerciale cu Statele Unite, în contextul unei crize energetice accentuate și al dependenței crescute de gazele naturale lichefiate (GNL).

Potrivit unei postări publice, Piperea afirmă că fostul președinte american Donald Trump ar fi cerut adoptarea imediată a unui acord comercial UE–SUA, în forma negociată anterior cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Acordul ar avea o valoare totală estimată la 750 de miliarde de dolari, dintre care aproximativ 250 de miliarde ar reprezenta investiții europene în economia americană.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Eurodeputatul român susține că solicitarea ar fi însoțită de amenințarea opririi livrărilor de GNL către Uniunea Europeană, într-un moment în care blocul comunitar se confruntă deja cu dificultăți majore în aprovizionarea cu energie.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„UE este deja incapabilă să importe resurse energetice direct din Rusia, iar alte rute alternative sunt limitate. Blocarea strâmtorii Ormuz și atingerea capacității maxime de către furnizori precum Algeria și Norvegia agravează situația”, afirmă Piperea.

Acesta avertizează că o eventuală suspendare a livrărilor de GNL ar avea consecințe economice severe pentru statele membre, amplificând vulnerabilitățile existente în sectorul energetic european.

În același context, eurodeputatul critică blocarea unor proiecte strategice, precum programul nuclear al Franței, care prevedea construcția a șase reactoare noi, estimate la 73 de miliarde de euro. Potrivit acestuia, proiectul este întârziat deoarece Comisia Europeană consideră finanțarea publică drept ajutor de stat incompatibil.

„În timp ce UE își limitează singură opțiunile energetice, rămâne atașată de politicile Green Deal”, a declarat Piperea.

Într-o notă critică, acesta a comparat situația actuală a Uniunii Europene cu povestirea „Prostia omenească” de Ion Creangă, sugerând că blocul comunitar „muncește din greu să aducă în propria casă fără ferestre lumina solară, cu oborocul”.

Declarațiile eurodeputatului vin pe fondul unor dezbateri tot mai intense privind securitatea energetică a Uniunii Europene și echilibrul dintre politicile climatice și nevoile economice imediate.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri