Vasile Dîncu cere măsuri mai ferme împotriva dronelor rusești: „România trebuia să doboare orice dronă care a intrat pe teritoriul ei”

Autor

Data

Categorie

Europarlamentarul PSD Vasile Dîncu a declarat, joi, la Strasbourg, că România trebuie să adopte o poziție mai fermă în apărarea spațiului aerian și să reacționeze mai rapid la incursiunile dronelor rusești, după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție privind securizarea frontierei estice a Uniunii Europene, aratǎ mediafax.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Documentul adoptat pe 18 iunie condamnă încălcările repetate ale spațiului aerian european de către drone și rachete rusești și solicită dezvoltarea unor capacități comune de detectare, monitorizare și neutralizare a amenințărilor aeriene de-a lungul frontierei estice a UE.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Vasile Dîncu a apreciat că instituțiile europene au început să acorde o atenție sporită problemelor de securitate din estul continentului, însă consideră că măsurile luate până acum sunt insuficiente.

„Europa a luat niște măsuri mai degrabă birocratice legate de apărarea estului. Deocamdată nu s-a operaționalizat acel program”, a afirmat europarlamentarul.

Acesta a susținut că România nu ar trebui să aștepte exclusiv sprijin european sau al NATO și că dispune deja de o parte dintre mijloacele necesare pentru a răspunde amenințărilor.

„Avem radare, senzori și chiar drone care pot fi folosite ca drone interceptoare, doar că este nevoie să ne mișcăm mai repede și să nu așteptăm hotărâri europene”, a spus Dîncu.

Cea mai fermă poziție exprimată de europarlamentarul PSD a vizat reacția autorităților la pătrunderea dronelor ostile în spațiul aerian național.

„România trebuia să doboare orice dronă care a intrat pe teritoriul ei”, a declarat Vasile Dîncu, invocând exemplul Poloniei, despre care spune că a reacționat ferm în situații similare.

Potrivit acestuia, incursiunile dronelor fac parte din strategia de război hibrid a Rusiei și urmăresc să afecteze încrederea populației în capacitatea statului și a NATO de a asigura securitatea cetățenilor.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri