🟥 EXCLUSIV | Daniel Buda, Eurodeputat PNL, despre alegerile din România: „Este momentul cel mai grav pentru țară după 1989”

Autor

Data

Categorie

Eurodeputatul PNL Daniel Buda a acordat un interviu la Strasbourg, în cadrul Parlamentului European, în care a discutat despre provocările politice din România, în contextul apropiatelor alegeri prezidențiale și al tensiunilor interne.

Buda a criticat decizia PSD de a nu susține în mod clar candidatul Nicușor Dan, subliniind că această nesiguranță provoacă îngrijorări serioase la nivel european.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Este logic să avem un președinte pro-european, iar PSD nu a anunțat încă o susținere fermă pentru Nicușor Dan, ceea ce generează nedumerire aici, la Bruxelles”, a declarat Buda. Eurodeputatul a adăugat că PSD trebuie să conștientizeze pericolul major pe care îl reprezintă un candidat extremist, atrăgând atenția că aceste alegeri vor defini direcția României pentru următoarele decenii.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Buda a subliniat că, în opinia sa, alegerile de anul acesta sunt cele mai importante de după 1989, având un impact crucial asupra viitorului României în Uniunea Europeană.

În același timp, el a avertizat asupra instabilității economice, care deja se face simțită în România, cu o creștere a cursului euro și o plecare a investitorilor din țară. „Investitorii deja pleacă din România. Aceste probleme economice sunt legate de instabilitatea politică, iar efectele se resimt deja”, a adăugat Buda.

Referitor la situația politică din România, Daniel Buda a menționat că, la Bruxelles, a fost întrebând de mai mulți colegi europeni despre evoluțiile din țară.

„Nimeni nu înțelege cum este posibil ca un candidat extremist să adune atâtea voturi. România riscă să alunece într-o zonă suveranistă, similară cu cea a Ungariei lui Viktor Orbán, ceea ce ar putea pune sub semnul întrebării apartenența noastră la Uniunea Europeană”, a subliniat el.

În contextul în care România se află în fața unei alegeri cruciale, Buda a subliniat necesitatea unei guvernări stabile și a unei comunicări mai bune despre realizările partidelor tradiționale din România. „Trebuie să conștientizăm că aceste partide au garantat stabilitatea țării, au asigurat dezvoltarea și modernizarea României și au adus peste 100 de miliarde de euro din fonduri europene”, a spus el.

Buda a subliniat și importanța Uniunii Europene pentru România, argumentând că orice tendință suveranistă ar putea duce la pierderea fondurilor europene esențiale pentru dezvoltarea infrastructurii și sprijinul acordat Ucrainei. „România nu poate să se comporte ca un suveranist și să pună sub semnul întrebării apartenența sa la UE, în timp ce beneficiază de fonduri europene. Aceste acțiuni sunt incompatibile”, a explicat eurodeputatul.

În final, Buda a tras un semnal de alarmă asupra riscurilor extreme pe care le implică alegerea unui președinte care să pună sub semnul întrebării apartenența României la Uniunea Europeană. „Este un moment grav pentru România, iar alegerile de anul acesta vor decide în ce direcție va merge țara. România poate să se întoarcă în trecutul pre-1989 sau poate să continue parcursul european și să fie parte a unei Uniuni Europene stabile”, a concluzionat Daniel Buda.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri