3,8 milioane de pensii au crescut în 2024. Le vor tăia acum?

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

În 2024, aproximativ 3,8 milioane de pensionari din România au beneficiat de majorări ale pensiilor, ca urmare a aplicării unor ajustări legale care au avut scopul de a crește veniturile acestora.

Însă, în urma declarațiilor recente ale lui Ilie Bolojan, liderul liberal care a sugerat că nu se pot susține majorările prevăzute de legea 360, pensionarii sunt tot mai îngrijorați că ar putea urma tăieri sau amânări.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Anul 2024 a fost un an al speranțelor pentru pensionari, cu creșteri semnificative ale pensiilor, ce au vizat aproximativ 3,8 milioane de persoane, în special cei cu pensii mici. Aceste majorări au fost parte a unui plan de ajustare a pensiilor în funcție de inflație și de evoluția economică, însă acum incertitudinea economică și declarațiile autorităților ridică semne de întrebare.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Liderul PNL Ilie Bolojan a afirmat că, în contextul bugetului național, nu este posibilă continuarea majorărilor pensiilor la nivelul prevăzut de Legea 360, sugerând că resursele financiare nu permit astfel de cheltuieli. Acest punct de vedere a fost rapid respins de pensionari, care văd în aceste declarații o prefigurare a unor măsuri similare cu cele din perioada guvernării Boc, când pensiile și salariile au fost tăiate.

Multe dintre persoanele afectate de aceste creșteri nu au decât pensii mici, iar ajustările recente le-au adus un oarecare echilibru financiar. Însă, acum, îngrijorarea că aceste creșteri ar putea fi anulate sau reduse a generat o reacție puternică în rândul pensionarilor. „Nu vrem să ne întoarcem în vremurile în care am fost nevoiți să trăim cu jumătate din pensie”, spune Constantin Ionescu, pensionar din Brașov.

Reprezentanții asociațiilor de pensionari și ai sindicatelor au avertizat că orice încercare de a reduce pensiile va duce la proteste și nemulțumiri majore. „Pensionarii nu sunt o povară, cum încearcă să ne facă unii să credem.

Noi am muncit pentru aceste pensii și nu putem fi lăsați să murim de foame”, a declarat lider al unei organizații naționale de pensionari.

Întrebarea care se pune acum este dacă majorările de pensii realizate în 2024 vor fi menținute sau dacă, în fața presiunilor bugetare, autoritățile vor decide să reducă aceste venituri. Deși liderii politici spun că vor lua în considerare sustenabilitatea financiară a statului, pensionarii se simt deja trădați și sunt pregătiți să reacționeze dacă vor simți că drepturile lor sunt încălcate.

Citeste si:

Articolul precedent
Primarul din Târgu Mureș, Soós Zoltán, rămâne sub control judiciar; interdicția de a părăsi țara a fost ridicată
Articolul următor
Fitch Ratings retrogradează perspectiva României la „negativ”, cu un pas înainte de „junk”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri