78,2% este rata de promovare la Bacalaureat, după contestații

Autor

Data

Categorie

Rata de promovare a examenului de Bacalaureat după soluţionarea contestaţiilor a crescut cu 1,8%, ajungând la 78,2%, a informat, vineri, Ministerul Educaţiei.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„În urma soluţionării contestaţiilor, rata de succes în sesiunea iunie – iulie 2024 a crescut cu 1,8% pe ansamblul tuturor promoţiilor: de la 76,4% la 78,2%. Comparativ cu procentele din sesiunile iunie – iulie din ultimii doi ani (75% – 2023 şi 75,2% – 2022), se remarcă un progres de 3%”, precizează Ministerul Educaţiei.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

După evaluarea contestaţiilor depuse (51.373), se înregistrează 101.725 de candidaţi promovaţi, cu 2.354 mai mult faţă de rezultatele iniţiale (99.371 de candidaţi). conform Agerpres.

Astfel, din totalul celor 130.041 de candidaţi prezenţi (116.698 din promoţia curentă şi 13.343 din promoţiile anterioare), au promovat 97.066 de candidaţi din promoţia curentă (83,2%), respectiv 4.659 din promoţiile anterioare (34,9%).

Rata de promovare pentru toţi candidaţii se situează la 78,2%. Au fost declaraţi respinşi 28.213 de candidaţi.

Potrivit Ministerului Educaţiei, cei mai mulţi candidaţi (18.852 din toate promoţiile) au obţinut medii situate pe segmentul 9 – 9,49, iar 59 de candidaţi au încheiat probele scrise cu media 10.

„Au fost depuse 51.373 de contestaţii (54.632 – în sesiunea similară a anului trecut, 49.115 contestaţii – în anul 2022, respectiv 55.980 de contestaţii – în anul 2021). Din acest total, 21.770 de contestaţii au vizat note la proba E)a) – Limba şi literatura română, 592 de contestaţii la proba E)b) – Limba şi literatura maternă, 14.694 de contestaţii la proba E)c) – proba obligatorie a profilului şi 14.317 contestaţii la proba E)d) – proba la alegere a profilului şi specializării. După parcurgerea procedurii de reevaluare, pentru 48.896 de lucrări notele iniţiale au fost modificate (în plus sau minus, conform metodologiei)”, indică sursa citată.

Detalierea diferenţelor între evaluarea iniţială şi evaluarea în urma contestaţiilor, pe probe, va fi făcută publică după ce va fi finalizată analiza acestora, afirmă Ministerul Educaţiei.

În cazul a două lucrări, una la Limba şi literatura română şi una la Matematică, au fost identificate erori umane la încărcarea acestora, iar în etapa de contestaţii lucrările au fost reîncărcate şi evaluate. Pentru aceste lucrări, diferenţa între nota afişată iniţial şi cea finală este de 5,4p, respectiv 3,55p.

Rata de promovare se calculează din totalul candidaţilor prezenţi, incluzând în această categorie şi candidaţii eliminaţi (103).

A doua sesiune de examen din acest an se va desfăşura în perioada 8 – 30 august, fiind precedată de etapa de înscriere (15 – 22 iulie). 

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri