Aleksandar Vučić atacă dur tribunalul ONU după refuzul eliberării lui Ratko Mladić: „Au vrut să moară după gratii”

EXTERNE

Autor

de Paul Pop

Data

Categorie

EXTERNE

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, a lansat critici dure la adresa tribunalului ONU de la Haga, după ce o nouă cerere de eliberare anticipată din motive umanitare a fost respinsă în cazul fostului comandant al armatei sârbilor bosniaci, Ratko Mladić.

Vučić a calificat decizia instanței drept „lipsită de civilizație, fără precedent și de nejustificat”, susținând că autoritățile internaționale ar fi urmărit ca fostul comandant militar să își încheie viața în detenție.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Acum putem vedea că au vrut ca Mladić să moară după gratii”, a declarat Aleksandar Vučić, citat de Associated Press.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Familia lui Ratko Mladić și autoritățile sârbe au solicitat în repetate rânduri eliberarea acestuia din motive umanitare, invocând vârsta înaintată și problemele grave de sănătate.

Cererea de eliberare, respinsă cu puțin timp înainte de moarte

Cu aproximativ o săptămână înainte de moartea fostului comandant, președinta Mecanismului Internațional Rezidual pentru Tribunalele Penale, judecătoarea Graciela Gatti Santana, a respins o nouă solicitare de eliberare anticipată din motive umanitare.

Ratko Mladić a murit joi, la vârsta de 84 de ani, în timp ce executa o condamnare la închisoare pe viață.

Acesta fusese condamnat în 2017 pentru genocid, crime împotriva umanității și încălcări ale legilor și obiceiurilor războiului. Sentința pe viață a fost menținută ulterior în urma procedurilor de apel.

Mladić, condamnat pentru rolul în masacrul de la Srebrenica

Cea mai gravă acuzație pentru care Ratko Mladić a fost condamnat a fost genocidul de la Srebrenica, unul dintre cele mai grave crime comise în timpul războiului din Bosnia și Herțegovina.

În iulie 1995, forțele sârbilor bosniaci aflate sub comanda lui Mladić au preluat controlul asupra enclavei Srebrenica, declarată anterior „zonă sigură” de Organizația Națiunilor Unite.

Până la 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși sau au dispărut, în timp ce aproximativ 30.000 de femei, copii și persoane vârstnice au fost strămutați forțat.

Instanțele internaționale au calificat masacrul de la Srebrenica drept genocid.

Judecătorii au stabilit că operațiunea militară în care Ratko Mladić a avut un rol central urmărea eliminarea populației musulmane bosniace din zona Srebrenica.

Declarațiile lui Aleksandar Vučić readuc în atenție tensiunile persistente dintre autoritățile sârbe și instituțiile internaționale care au judecat crimele comise în timpul războaielor din fosta Iugoslavie.

Citeste si:

Articolul precedent
Zelenski: Ucraina a fost informată de SUA despre întâlnirile de la Moscova — „America promovează o viziune realistă”
Articolul următor
Fostul ministru ucrainean al Apărării, Mîhailo Fedorov, devine consilier al ministrului italian al Apărării

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri