Ambasadorul Federației Ruse în România, Vladimir Lipaev, a acordat un amplu interviu agenției TASS, în care a abordat starea relațiilor ruso-române, politica de securitate a Bucureștiului, militarizarea accelerată a României și acuzațiile privind presupusa implicare a Rusiei în alegerile din țara noastră. Declarațiile diplomatului rus conturează o poziție extrem de critică la adresa autorităților române și a orientării lor euroatlantice.
Potrivit ambasadorului, Rusia rămâne deschisă menținerii unor relații „normale și constructive” cu toate statele, inclusiv cu România, însă această disponibilitate ar trebui să fie reciprocă. În opinia sa, Bucureștiul urmează „fără rezerve” linia celor mai radicali lideri din UE și NATO, care ar urmări o confruntare strategică cu Rusia. Lipaev susține că România nu ar avea beneficii reale din această politică și că Moscova nu forțează pe nimeni să îi fie partener.
🗞️ Citește și Acestea
Diplomatul rus a criticat dur tonul „arogant și didactic” al politicienilor români față de Rusia, afirmând că este „naiv” să se creadă că Moscova ar fi mai interesată de relansarea cooperării decât România însăși.
El a acuzat Occidentul de perpetuarea unei mentalități coloniale și a sugerat că România ar spera să obțină avantaje economice în urma conflictului din Ucraina, ca „recompensă pentru loialitate”.
În acest context, Lipaev a făcut referire la Strategia Națională de Apărare a României din 2025, în care Rusia este desemnată drept principala sursă de amenințare. El a respins acuzațiile privind presupuse planuri rusești de agresiune sau ingerință, întrebând retoric de ce ar avea Rusia nevoie de teritorii NATO. Atât timp cât Bucureștiul, spune el, continuă să se ghideze după „supraveghetorii de la Bruxelles”, nu poate fi vorba despre o resetare a relațiilor bilaterale.
Ambasadorul a subliniat că relațiile comerciale dintre cele două țări se află la cel mai scăzut nivel de după Al Doilea Război Mondial, ca urmare a sancțiunilor UE și a renunțării la hidrocarburile rusești. Cu toate acestea, România ar continua să importe cantități semnificative de îngrășăminte rusești, indispensabile agriculturii. Conform datelor Eurostat citate de Lipaev, în perioada ianuarie–noiembrie 2025, România s-a situat pe locul al treilea în Europa la importurile de îngrășăminte din Rusia, după Polonia și Germania.
Un capitol amplu al interviului este dedicat condițiilor în care funcționează diplomații ruși la București.
Lipaev a vorbit despre expulzări repetate, limitarea personalului ambasadei, închiderea Centrului Rus de Știință și Cultură și a școlii de pe lângă ambasadă, precum și despre restricții bancare și de circulație în spațiul Schengen. El a calificat aceste măsuri drept o „discriminare protocolară totală”, susținând că sunt aplicate intenționat.
În plan militar, ambasadorul a criticat dur creșterea cheltuielilor de apărare ale României, realizată, în opinia sa, pe seama împrumuturilor externe care vor împovăra generațiile viitoare. El a atras atenția asupra achiziției de tancuri americane Abrams, în valoare de 7,5 miliarde de dolari, ridicând întrebarea: „Rusia nu a avut și nu are planuri de atac asupra României. Nu avem frontieră comună. Ce vor face cu aceste tancuri?”. Lipaev a avansat două ipoteze: fie pregătirea unui transfer rapid al tehnicii către Ucraina, fie sprijinirea industriei militare americane.
Totodată, diplomatul rus a susținut că apartenența la NATO nu ar proteja România, ci ar transforma-o într-o zonă-tampon și într-un posibil cap de pod pentru acțiuni militare împotriva Rusiei, crescând riscurile de securitate pentru țară. El a criticat sprijinul militar acordat de București Kievului și a afirmat că ajutorul financiar și logistic pentru Ucraina se face în detrimentul economiei românești și al programelor sociale, contribuind la prelungirea conflictului din regiunea Mării Negre.
În final, Lipaev a respins categoric acuzațiile privind implicarea Rusiei în alegerile din România, afirmând că acestea sunt parte a luptei politice interne. Potrivit lui, eticheta de „agenți ai Kremlinului” ar fi folosită pentru discreditarea adversarilor politici, iar „dovezile” invocate ar fi „ridicole și primitive”, motiv pentru care prezentarea unor probe „mai convingătoare” este amânată constant.
(Articol realizat pe baza informațiilor publicate de InPolitics.ro, semnat de jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob. Traducere și adaptare.)
