Andrei Gușă anunță că va opta pentru Crin Antonescu la alegerile din mai și răspunde criticilor Dianei Șoșoacă

Autor

Data

Categorie

Deputatul S.O.S. România, Andrei Gușă, a anunțat, astăzi, că în data de 4 mai va vota pentru Crin Antonescu, explicând că opțiunea sa este un act rațional, având în vedere că partidul său nu a desemnat un candidat oficial.

Declarația a stârnit o reacție rapidă din partea Dianei Șoșoacă, președinta partidului, care a subliniat că nu este de acord cu această alegere și s-a distanțat de poziția lui Gușă.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-o replică acidă, Andrei Gușă a susținut că opinia Dianei Șoșoacă este „total irațională” și a menționat că se aștepta la o astfel de reacție. „În condițiile în care partidul nu are un candidat, consider că trebuie să adoptăm o poziție rațională, nu să votăm cu o căsuță desenată pe buletinul de vot sau cu candidatul cu care i se năzare Dianei Șoșoacă”, a spus Gușă, adăugând că are „libertatea să opteze pentru un candidat care mi se pare nimerit – Antonescu mi se pare.”

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

De asemenea, deputatul a subliniat că Diana Șoșoacă are dreptul să voteze cu cine consideră, dar a subliniat că nu este dispus să urmeze „încolonat” directivele președintei partidului. „Eu nu am intrat în politică să mă duc încolonat, eventual mânat de pasiunile unui președinte de partid care își pierde prea des cumpătul, altfel având destule merite”, a declarat Gușă.

Gușă a atins și subiectul ascensiunii sale în partidul S.O.S. România, subliniind că a contribuit semnificativ la succesul listei de la Prahova, unde a candidat, și a afirmat că, datorită scorului obținut, „a tras lista în sus”. „Dacă mă gândesc la tot sprijinul mediatico-financiar pe care l-am dat, chiar cred că S.O.S. mi-ar fi dator, inclusiv Diana Șoșoacă, ca să nu mai vorbesc despre alte lucruri”, a continuat acesta.

Un alt punct important abordat de Gușă a fost despre relațiile tensionate cu Diana Șoșoacă, afirmând că, în urma mesajelor primite din partea acesteia și a excluderii sale din grupurile de comunicare ale partidului, există indicii că președinta ar dori să-l excludă din partid.

„Subînțeleg că Diana Șoșoacă ar vrea să mă excludă și din partid. Nu știu cine pe cine poate da afară din partid, pentru că eu nu am încălcat statutul partidului absolut deloc”, a precizat Gușă.

În contextul relației dificile cu Șoșoacă, Gușă a declarat că nu i-a cerut niciodată demisia din funcția de președinte și nici nu a solicitat excluderea acesteia din partid, dar a subliniat că este dezamăgit de comportamentul acesteia, considerându-l „excesiv” și cu „schimbări de ritm dubioase”. „Am suportat fel de fel de toane, chiar și un mic oprobiu public pentru modul excesiv în care s-a comportat Diana Șoșoacă”, a afirmat Gușă, menționând că nu va tolera un comportament care, în opinia sa, ar putea duce partidul într-o direcție negativă.

În final, deputatul a lăsat să se înțeleagă că decizia privind continuarea sau nu a relației sale politice cu S.O.S. România va depinde de evoluția situației interne și de modul în care vor fi gestionate conflictele interne, făcând aluzie la posibilitatea excluderii sale din partid. „Asta cu scosul afară din partid… mai vedem cum o să fie”, a încheiat Andrei Gușă.

Această dispută internă adâncește faliile din S.O.S. România, iar viitorul politic al lui Andrei Gușă și al Dianei Șoșoacă rămâne incert, în condițiile în care ambii lideri au poziții diametral opuse cu privire la direcția politică a partidului.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri