Aprobarea noului statut al PNL întârzie la Tribunalul București. Două judecătoare au făcut cerere de abţinere

Autor

Data

Categorie

Tribunalul Bucureşti a amânat dezbaterile în cazul solicitării PNL despre aprobarea noului statut al partidului aprobat la Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, după ce două judecătoare au făcut pe rând cerere de abţinere.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Care a fost principalul motiv

Neaprobarea noului statut de către instanţă a fost principalul motiv, deoarece tribunalul a suspendat pe 8 iulie toate hotărârile luate la Congres.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Pe 16 iulie 2026, tribunalul a aprobat solicitarea de abţinere formulată de judecătoarea Mihaela Luciani, dosarul fiind repartizat judecătoarei Evelina Vîlcu.

La rândul ei, Evelina Vîlcu a formulat o solicitare de abţinere, admisă luni de Tribunalul Bucureşti, urmând ca dosarul să fie înaintat altui magistrat.

Pe 8 iulie, judecătoarea Mihaela Luciani a suspendat toate hotărârile Congresului Extraordinar al PNL, după ce a constatat că deciziile de la Congres au fost adoptate în baza unui Statut modificat al partidului, care nu era aprobat de către instanţă.

Judecătoarea explică de ce PNL trebuia să înregistreze noul statut înaintea Congresului

Concret, judecătoarea explica faptul că PNL trebuia să înregistreze noul statut în registrul partidelor politice înainte de a lua decizii la Congres.

Ea a admis atunci o solicitare introdusă de „puciştii” din PNL, care au reclamat faptul că întreaga procedură a Congresului Extraordinar, incluzând depunerea candidaturilor, alegerea organelor de conducere, aprobarea modificărilor statutare şi adoptarea măsurilor cu caracter sancţionator îndreptate împotriva reclamanţilor, s-a desfăşurat în temeiul unor dispoziţii cuprinse într-un proiect de modificare a Statutului care, la data adoptării acestor acte, nu intrase în vigoare şi, potrivit mecanismului statutar de adoptare, era lipsit de aptitudinea de a produce efecte juridice.

Cine se află printre reclamanți

Printre reclamanţi se află Monica Anisie, Andrei Baciu, Lucian Bode, Sorin Cîmpeanu, Alina Gorghiu, Nicoleta Pauliuc, Ionuţ Stroe, Adrian Veştea şi Hubert Thuma.

Tribunalul a suspendat atunci Hotărârile Congresului prin care Ilie Bolojan a fost reales în funcţia de preşedinte al partidului; era reconfirmată poziţia PNL de a nu mai face coaliţie cu PSD; se stabilea excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susţine sau participa la crearea unui guvern cu PSD; se solicita demisia din partid a unor membri importanţi din tabăra „puciştilor”, respectiv Lucian Bode, Rareş Bogdan, Adrian Veştea, Hubert Thuma şi Alina Gorghiu.

De asemenea, a fost aprobată modificarea Statutului PNL, cu scopul de a se introduce formula moţiunilor în privinţa candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Naţional ca principală structură internă de conducere a PNL şi pentru a se întări disciplina de partid.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri