Armata israeliană va investiga posibile crime de război în Gaza

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Cotidianul israelian *Haaretz*, citat de EFE, a dezvăluit că armata israeliană va demara o serie de investigații asupra a cel puțin 16 atacuri comise în nordul devastat al Fâșiei Gaza. Aceste atacuri, desfășurate în perioada 21 octombrie – 2 noiembrie, au dus la moartea a peste 1.000 de palestinieni în mai puțin de o lună. Decizia de a iniția investigațiile are ca scop reducerea riscurilor de reclamații internaționale privind posibile crime de război.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Verificările vor fi realizate de Mecanismul Statului Major pentru evaluarea faptelor, cunoscut drept Mecanismul FFA. Acesta va analiza dacă atacurile armatei au fost disproporționate sau dacă au încălcat normele dreptului internațional umanitar, care reglementează comportamentul în timpul conflictelor armate. *Haaretz* menționează că, după evaluările acestui mecanism, „recomandările vor fi transmise Parchetului General Militar, care va decide dacă va deschide sau nu o anchetă penală”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Cu toate acestea, unele organizații neguvernamentale și-au exprimat scepticismul, subliniind că „investigațiile anterioare s-au prelungit de-a lungul timpului, fără să conducă la anchete penale, acoperind *acte ilegale*”.

 Zone și cazuri investigate

Potrivit *Haaretz*, atacurile supuse investigației includ șase incidente la Jabalia, șase la Beit Lahia, două la Al Shati, unul la Beit Hanoun și unul în orașul Gaza. Atacurile în cauză au dus la moartea a cel puțin 285 de palestinieni, dintre care mulți copii. Unul dintre cele mai tragice incidente a avut loc pe 29 octombrie la Beit Lahia, unde un bombardament israelian asupra unei clădiri de locuit cu cinci etaje a ucis cel puțin 93 de persoane și a rănit zeci de altele, inclusiv femei și copii. Potrivit armatei israeliene, Hamas folosea acoperișul clădirii ca punct de observație.

 Intensificarea atacurilor și criza umanitară

De la începutul lunii octombrie, Israelul a intensificat raidurile aeriene și operațiunile de infanterie în nordul Fâșiei Gaza, argumentând că milițiile Hamas s-au regrupat în acea zonă după mai bine de un an de război. Din cauza bombardamentelor continue și a prezenței militare masive, ajutorul umanitar către localități precum Beit Lahia, Beit Hanoun și Jabalia a fost aproape complet blocat, fapt care pune zeci de mii de locuitori în pericol de foamete. Organizații locale și agenții ale ONU au denunțat situația gravă, atrăgând atenția asupra pericolelor cu care se confruntă civilii din Fâșia Gaza.

Citeste si:

Articolul precedent
Sondaj INSCOP Research: Marcel Ciolacu și George Simion, favoriți pentru intrarea în turul II la alegerile prezidențiale
Articolul următor
Cristian Sipos (AUR): Opriți Interzicerea sobelor cu lemne!

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri