AUR avertizează asupra costurilor ascunse ale programului SAFE: dobânzi în creștere și datorii de peste 1.000 de miliarde de euro

Autor

Data

Categorie

Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, a lansat miercuri un avertisment dur privind riscurile financiare ale programului european SAFE, prin care România a împrumutat 16,68 miliarde de euro pentru achiziții militare — a doua cea mai mare alocare din UE, după Polonia. Senatorii AUR susțin că dobânzile reale sunt mai mari decât cele anunțate oficial și că datoria totală a Uniunii Europene riscă să explodeze, potrivit Mediafax.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Dobânda nu este de 3%, ci mai mare.

Guvernul condus de Ilie Bolojan a prezentat programul SAFE drept un instrument financiar avantajos pentru România: un împrumut pe 45 de ani, cu o perioadă de grație de 10 ani și o dobândă de aproximativ 3%.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Peiu contestă această cifră. El arată că la momentul declarațiilor sale, piețele au închis cu o dobândă de 3,49% anual pentru obligațiunile europene pe 10 ani — un termen mult mai scurt decât cel al împrumutului SAFE. Dobânzile pentru maturități de 45 de ani nu au fost niciodată emise de UE, astfel că nimeni nu știe cu exactitate cât va plăti România în realitate, potrivit Capital.ro.

„Astăzi nimeni nu știe la ce dobândă vom rambursa creditul luat de la UE pentru a cumpăra mașini germane”, a declarat Petrișor Peiu, lider al senatorilor AUR.

Datoria UE crește rapid spre 1.000 de miliarde de euro.

Senatorii AUR atrag atenția că datoria totală a Uniunii Europene atinsese deja 784,06 miliarde de euro la 10 martie 2026, când se împrumutase doar jumătate din cei 90 de miliarde destinate Ucrainei.

La această sumă se vor adăuga în continuare 45 de miliarde pentru Ucraina, 150 de miliarde prin programul SAFE și nevoile de finanțare din cadrul financiar multianual 2028-2034.

Comparând cifrele, Peiu a formulat o paralelă dură: „Ciolacu ne-a lăsat cu o datorie de 200 de miliarde de euro la venituri anuale de vreo 140 de miliarde de euro, în vreme ce Comisia von der Leyen ne va lăsa cu datorii de peste 1.000 de miliarde de euro la venituri anuale de sub 200 de miliarde de euro”.

Implicații pentru România pe termen lung.

Guvernul a aprobat în mai acordul de împrumut SAFE cu Comisia Europeană, care urmează să fie ratificat prin lege în Parlament. Sumele vor fi eliberate în tranșe până la 31 decembrie 2030, pe baza unor jaloane legate de proiectele de achiziții militare propuse.

AUR susține că armamentul a fost cumpărat fără licitație, în principal de la companii germane și franceze, și că transparența procesului a fost insuficientă față de gravitatea angajamentelor financiare asumate.

Dezbaterea privind costurile reale ale programului SAFE continuă, urmând ca Parlamentul să se pronunțe asupra acordului în lunile următoare.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri