AUR: CCR a devenit o anexă a sistemului politic. Judecătorii CCR vor prime de plecare de 35.000 de euro fiecare

Autor

Data

Categorie

Trei judecători ai Curții Constituționale a României (CCR), care urmează să își încheie mandatul, au solicitat acordarea unor prime de plecare în valoare de aproximativ 180.000 de lei fiecare, echivalentul a circa 35.000 de euro. Suma ar urma să fie acordată în plus față de pensia de serviciu aferentă funcției ocupate.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Potrivit unor surse din instituție, sumele respective nu sunt prevăzute în bugetul aprobat al CCR pentru anul 2025. În acest context, conducerea Curții a trimis secretarul general al instituției la Ministerul Finanțelor, pentru a analiza posibilitatea realocării fondurilor necesare din alte capitole bugetare.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Context de austeritate bugetară și blocarea primelor în sistemul public

Solicitarea vine într-un moment în care România traversează o perioadă de restricții bugetare, caracterizată de înghețarea unor salarii și pensii, creșterea taxelor și limitarea cheltuielilor publice.

Prin Ordonanța de Urgență nr. 156/2024, cunoscută drept „ordonanța trenuleț”, Guvernul a suspendat, temporar, acordarea de prime și bonusuri în instituțiile publice. Deși actul normativ nu face referire explicită la Curtea Constituțională, unii specialiști consideră că intenția legislativă a fost clară: limitarea cheltuielilor cu recompensele financiare în sectorul bugetar, inclusiv cele acordate la final de mandat.

Reacții din sfera politică. George Simion: „Acești bani nu reprezintă vreo recompensă pentru profesionalism”

Solicitarea de plată a acestor prime a fost criticată public de George Simion, liderul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR). Acesta a calificat inițiativa drept un abuz într-un context economic dificil pentru majoritatea cetățenilor.

Simion a declarat că astfel de beneficii nu recompensează performanța profesională, ci ar reflecta loialitatea față de „sistemul politic”. În opinia sa, CCR ar fi devenit, în ultimii ani, dependentă de decizii politice, citând mai multe hotărâri controversate, printre care validarea comasării alegerilor locale cu cele europarlamentare sau redarea unor privilegii pentru foști demnitari.

Liderul AUR a cerut reformarea Curții Constituționale, printre propunerile sale aflându-se alegerea judecătorilor prin vot direct și eliminarea pensiilor speciale.

Ce urmează

În prezent, solicitarea este analizată la Ministerul Finanțelor, care ar trebui să decidă dacă există o bază legală și bugetară pentru plata acestor sume. Deocamdată, nu există o decizie oficială cu privire la alocarea fondurilor pentru aceste „prime de plecare”.

Reprezentanții Curții Constituționale nu au emis un punct de vedere public pe acest subiect.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri