AUR prinde viteză și se clasează pe locul doi în intenția de vot, după PSD: PNL rămâne în apropiere, în timp ce Diana Șoșoacă e în creștere (sondaj INSCOP)

POLITICĂ

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

POLITICĂ

Jumătate dintre cei chestionaţi în cadrul unui Sondaj de opinie naţional realizat de INSCOP, la comanda News.ro, declară că în mod sigur ar merge la vot la alegerile parlamentare, PSD fiind pe primul loc în intenţiile de vot, cu 28,7%, urmat în ordine de PNL şi AUR. Diferenţa PNL-AUR este 0,3%, arată agenția News.ro.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

În cazul întregului eşantion, care include toţi votanţii, indiferent dacă merg sau nu să-şi exercite dreptul de vot, dar care şi-au declarat opţiunea pentru unul dintre partidele incluse în întrebarea privind scrutinul parlamentar, PSD se menţine pe primul loc, cu 29,5 % din opţiuni, însă poziţia a doua revine AUR, urmat la diferenţă de 4 procente de PNL. USR ar avea în prima variantă 14,6%, iar în cea de a doua 14,1 %. Partidul Dianei Şoşoacă urcă la 4%, comparativ cu luna precedentă. Numărul celor care spun că nu merg la vot a scăzut sub 20%, în condiţiile în care, la precedentul sondaj, aproape un sfert dintre cei chestionaţi nu intenţionau să participe la vot. ”Principalele trei partide, PSD, PNL şi AUR sunt într-un uşor regres al intenţiei de vot comparativ cu luna precedentă. Doar USR şi SOS România înregistrează creşteri uşoare”, remarcă directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Estimare participare vot alegeri parlamentare

Pe o scară de la 1 la 10, în care 1 înseamnă că ”sigur nu” voi merge la vot şi 10 ”sigur da” voi merge la vot, 19.7% dintre români au ales 1, 2% au ales 2, 1.3% au ales 3, 1.6% au ales 4, 6.4% au ales 5, 1.8% au ales 6, 5.5% au ales 7. 6.5% indică 8, 3.7% 9 şi 50.3% indică 10.

Intenţia de vot pentru partide politice la alegerile parlamentare

Respondenţi care îşi exprimă preferinţa pentru un partid din listă (66.9% din total eşantion)

Raportat la cei care au exprimat preferinţa pentru un partid din listă, indiferent dacă declară că vin sau nu vin sigur vot (66.9% din total eşantion), 29.5% dintre români ar vota cu PSD (faţă de 29.1% în septembrie 2023), 20.2% cu AUR (faţă de 22.4% în septembrie 2023), iar 18.4% cu PNL (faţă de 19% în septembrie 2023).

Pentru USR ar vota 14.1% dintre români (faţă de 11.6% în septembrie 2023), în timp ce SOS ar obţine 4.3% dintre opţiunile de vot (faţă de 3.1% în septembrie 2023).

Pentru UDMR ar vota  3.8% dintre cei care şi-au exprimat o opţiune de vot (faţă de 4.1% în septembrie 2023), iar 2.6% pentru Pro România (faţă de 2.2%  în septembrie 2023). 2.6% dintre cei intervievaţi îşi exprimă opţiunea de vot pentru Partidul Verde (faţă de 2.5% în septembrie 2023), 1.7% pentru PMP (faţă de 2,5% în septembrie 2023), 1% pentru Forţa Dreptei (faţă de 1% în septembrie 2023), pentru REPER (faţă de 0.5% în septembrie 2023). 1.3% dintre respondenţi îşi exprimă preferinţa pentru alt partid (faţă de 1.8% în septembrie 2023).

Respondenţi care îşi exprimă preferinţa pentru un partid din listă si declară că merg sigur la vot (38.5% din total eşantion)

Raportat la cei care au exprimat o preferinţă concretă pentru un partid din listă (nu au fost luaţi în considerare nehotărâţii şi non-răspunsurile) şi acordă nota 10 la întrebarea privind prezenţa la vot (38.5% din total eşantion),  28.7% dintre alegători ar vota cu PSD (faţă de 31% în septembrie 2023), 18.9% cu PNL (faţă de 20.4% în septembrie 2023), iar 18.6% cu AUR (faţă de 19.7% în septembrie 2023). USR ar obţine 14.6% din totalul voturilor (faţă de 12% în septembrie 2023), în timp ce UDMR ar obţine 4.9% (faţă de 4.6% în septembrie 2023).

Pentru SOS ar vota 4% dintre alegători (faţă de 3.1% în septembrie 2023), iar 3.2% pentru Pro România (faţă de 1.5%  în septembrie 2023). 2.3% dintre cei intervievaţi ar opta pentru Partidul Verde (faţă de 2,7% în septembrie 2023), 1.7% pentru PMP (faţă de 1.7% în septembrie 2023), 0.9% pentru REPER (faţă de 0.7% în septembrie 2023), 0.6% pentru Forţa Dreptei (faţă de 1% în septembrie 2023). 1.7% dintre voturi ar merge către alt partid (faţă de 1.6% în septembrie 2023).

”Principalele trei partide, PSD, PNL şi AUR sunt într-un uşor regres al intenţiei de vot comparativ cu luna precedentă. Doar USR şi SOS România înregistrează creşteri uşoare. Constatăm în ultimele luni o aşezare a PSD în intervalul 28-30%, în timp ce AUR oscilează în intervalul 18-22%, iar PNL în intervalul 18-20%. AUR pare să îşi fi încetinit tendinţa de creştere, stabilizându-şi scorul în jurul procentului de 20%. O posibilă explicaţie ar putea fi dată de ascensiunea SOS România care capteazeă electoratul care rezonează la mesaje ultra-radicale. Pe de altă parte, USR pare să crească uşor pentru prima dată în ultimele luni, însă rămâne de văzut dacă această evoluţie este una conjuncturală sau o tendinţă clară”, notează directorul INSCOP Research, Remus Ştefureac.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda News.ro. Datele au fost culese în perioada 23 octombrie – 2 noiembrie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile sociodemografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3 %, la un grad de încredere de 95%.

Citeste si:

Articolul precedent
Un spital strategic din Cluj a fost reacreditat cu succes: “Un bastion al luptei în sănătate!”
Articolul următor
Rectorul UBB: “În 5 sau 10 ani o să avem implanturile cerebrale. Deja le avem! O să apară integrarea fizic cyber”

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri