AUR solicită CCR să constate vacantarea funcției de președinte al României și să reia turul II al alegerilor prezidențiale

POLITICĂ

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

POLITICĂ

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a depus la Curtea Constituțională o sesizare prin care cere constatarea vacantării funcției de președinte al României și organizarea de urgență a turului II al alegerilor prezidențiale.

Demersul vine în contextul încetării de drept a mandatului lui Klaus Werner Iohannis și anulării procesului electoral de către Curtea Constituțională.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Argumentele AUR pentru vacantarea funcției

În documentul semnat de George Simion, liderul AUR, și avocatul Gheorghe Piperea, se arată că mandatul lui Klaus Iohannis a expirat pe 21 decembrie 2024. Potrivit Constituției, mandatul președintelui nu poate fi prelungit în absența unei stări de urgență, de război sau a unei legi organice care să reglementeze această situație.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„În aceste condiții, Klaus Iohannis este în imposibilitate definitivă de a-și exercita atribuțiile, iar CCR are obligația de a constata vacantarea funcției, conform articolului 146 litera F din Constituție”, precizează sesizarea.

Solicitarea privind reluarea alegerilor prezidențiale

A doua sesizare depusă de AUR vizează reluarea procesului electoral, pornind de la turul I al alegerilor prezidențiale desfășurat pe 24 noiembrie, și organizarea turului II până la 31 decembrie 2024.

AUR critică decizia CCR de anulare a întregului proces electoral, considerând-o nefundamentată juridic. Potrivit partidului, decizia s-a bazat pe note informative ale serviciilor secrete, care nu au valoare probatorie în justiție.

„Documente oficiale ale ANAF arată că presupusa manipulare prin TikTok, invocată ca motiv al anulării alegerilor, a fost finanțată de Partidul Național Liberal, și nu de un actor statal extern”, susține AUR în sesizare.

Acuzații privind ingerința în procesul electoral

AUR denunță implicarea serviciilor secrete și consideră că anularea alegerilor reprezintă o ingerință gravă în procesele democratice. Partidul subliniază că lipsa unor probe concrete privind influențarea alegerilor face ca decizia de reluare a scrutinului să fie abuzivă.

„România este un stat de drept, democratic, nu un fief al unui dictator în devenire”, concluzionează sesizarea.

Ce urmează?

Decizia CCR privind aceste sesizări va avea un impact major asupra situației politice din România, în condițiile în care țara se află într-o criză instituțională fără precedent. Reluarea procesului electoral ar putea deschide un nou capitol în viața politică, marcând sfârșitul mandatului lui Klaus Iohannis și tranziția către o nouă administrație prezidențială.

Citeste si:

Articolul precedent
PNL și-a desemnat miniștrii în viitorul Guvern: 6 portofolii cheie pentru liberali
Articolul următor
Tudorel Toader: Analiză privind mandatul prezidențial și succesiunea în funcții-cheie

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri