Australia vrea să stabilească o vârstă minimă pentru utilizarea rețelelor sociale

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Australia intenționează să stabilească o vârstă minimă între 14 și 16 ani pentru accesul la rețelele sociale, conform unui proiect de lege care ar putea deveni efectiv în acest an, a anunțat premierul Anthony Albanese, conform AFP.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Descriind platformele sociale ca un „flagel” pentru tineri, Albanese a declarat că această lege federală va intra în vigoare în 2024 și că vârsta minimă pentru acces la Facebook, Instagram și TikTok ar trebui să fie fixată între 14 și 16 ani. Premierul a adăugat că un sistem de verificare a vârstei va fi testat în lunile următoare, înainte ca legea să fie aplicată.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Vreau să văd copiii departe de ecranele lor și pe terenurile de fotbal, în piscine și pe terenurile de tenis. Vrem ca ei să aibă experiențe reale cu oameni reali, pentru că știm că rețelele sociale fac rău societății”, a declarat Albanese pentru ABC.

Liderul opoziției conservatoare, Peter Dutton, și-a exprimat susținerea față de acest proiect: „Fiecare zi de amânare lasă copiii vulnerabili în fața pericolelor rețelelor sociale”, a spus el.

Ce spun specialiștii despre o asemenea măsură

Cu toate acestea, analiștii sunt sceptici în privința eficienței acestei măsuri. Daniel Angus, profesor la Universitatea de Tehnologie din Queensland, a numit planul guvernului „imprudent și nechibzuit”, subliniind că acesta vine înainte de prezentarea unui raport parlamentar despre impactul rețelelor sociale asupra societății. „Acest proiect subminează ancheta și principiile democrației deliberative și riscă să excludă tinerii de la o participare sănătoasă în lumea digitală”, a avertizat Angus.

Toby Murray, profesor asociat la Universitatea din Melbourne, a ridicat și el întrebări cu privire la viabilitatea tehnică a implementării unei astfel de măsuri: „Guvernul testează o tehnologie de verificare a vârstei, dar se știe deja că metodele actuale nu sunt fiabile, pot fi ușor ocolite și pun în pericol viața privată a utilizatorilor”, a spus el.

Un proiect similar în Statele Unite, care prevede o vârstă minimă de 13 ani pentru accesul la rețelele sociale, a fost aprobat de Senat în iulie, dar încă nu a fost votat de Camera Reprezentanților.

Citeste si:

Articolul precedent
STS lucrează la o tehnologie de eficientizare a timpilor de transfer în cazul apelurilor la 112
Articolul următor
Începe perioada electorală în acesta săptămână, conform calendarului aprobat de Guvern

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri