Avram Gal: „România trebuie să-și joace inteligent cartea strategică”

Autor

Data

Categorie

România între Europa și SUA: Bolojan Mizează pe Paris în Defavoarea Washingtonului?

Prezența președintelui interimar Ilie Bolojan la conferința organizată de Emmanuel Macron la Paris ridică semne de întrebare privind direcția strategică a României. Într-un context geopolitic tensionat, cu o administrație Trump tot mai sceptică față de sprijinul pentru Ucraina și parteneriatele europene, gestul lui Bolojan poate fi interpretat ca un semnal de apropiere de axa franco-germană, în detrimentul alianței tradiționale cu SUA.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Un semnal către Bruxelles și Paris

Faptul că Bolojan a fost singurul lider prezent fizic la o conferință preponderent online sugerează o prioritizare a relației cu Uniunea Europeană și liderii săi cheie. Președintele francez Emmanuel Macron este unul dintre cei mai vocali susținători ai unei apărări europene independente, promovând o strategie de autonomie față de Washington.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Avram Gal, om de afaceri și analist politic, avertizează că România trebuie să-și gestioneze cu prudență relațiile externe. „Nu trebuie să uităm că România este parte a NATO și că SUA rămâne garantul securității în regiune. O eventuală distanțare de Washington, fără garanții solide din partea UE, ar putea slăbi poziția noastră strategică”, a declarat Gal pentru Politic Live.

O îndepărtare de Washington?

Administrația Trump a fost tot mai critică la adresa Europei și a sprijinului pentru Ucraina, ceea ce face ca această deplasare a României spre Paris să fie și mai semnificativă. Avram Gal consideră că o recalibrare a poziției externe trebuie făcută cu atenție: „Macron vrea o Europă autonomă, dar securitatea continentală este încă dependentă de SUA. România trebuie să-și joace inteligent cartea strategică, fără să piardă sprijinul partenerului american.”

Dacă România va continua să se alinieze cu viziunea lui Macron privind o Europă mai independentă strategic, ar putea apărea tensiuni cu Washingtonul, mai ales în ceea ce privește sprijinul pentru Ucraina și securitatea regională.

Strategie sau eroare diplomatică?

Avram Gal subliniază că, deși apropierea de Europa este benefică, România nu trebuie să se îndepărteze de SUA: „Avem nevoie de o strategie echilibrată. Dacă această mișcare nu este însoțită de garanții clare din partea UE, riscăm să ne pierdem poziția privilegiată în NATO fără a avea un scut real din partea Europei.”

Într-un moment de realiniere geopolitică majoră, România trebuie să cântărească cu atenție fiecare decizie, pentru a nu ajunge în postura de a pierde sprijinul american fără a obține beneficii clare din partea Bruxelles-ului.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri