Banca Mondială, raport devastator pentru Cluj: numărul zilelor caniculare e de trei ori mai mare decât în zonele rurale din jur 

Autor

Data

Categorie

Adaptarea la schimbările climatice va duce la creșteri de prețuri și de impozite, iar contractul social al României este deja tensionat, transmite Banca Mondială, în ultimul raport, raport care arată și problemele Clujului în acest sens. Banca Mondială mai  avertizează că acțiunile de atenuare a schimbărilor climatice din România vor necesita sprijinul populației, pentru că vor implica majorări ale prețurilor de consum și/sau ale impozitelor.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Mulți români sunt preocupați de schimbările climatice, dar numărul celor care sunt dispuși să plătească pentru asta e mic „Aplicarea cu succes a noii paradigme depinde de sprijinul consumatorilor, contribuabililor și votanților. Acest lucru este deosebit de important, deoarece contractul social al României este deja tensionat: 63 la sută dintre români declară că au tendința să NU aibă încredere în Guvernul național și 76 la sută identifică lipsa drepturilor sociale ca fiind o problemă gravă”, se arată în document, informează Hotnews.ro.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Mulți români sunt preocupați de schimbările climatice și de mediu (problemele climatice fiind a cincea problemă invocată de români, după Sănătate, Corupție, Infrastructură și Educație), dar numărul celor care sunt dispuși să plătească pentru a evita pagubele create de climă și de mediu nu este foarte mare.

Mai puțin de jumătate (aproximativ 46 la sută) dintre respondenții din România ar fi dispuși să plătească o sumă egală cu 1 la sută din PIB-ul lunar pe cap de locuitor al țării (puțin peste 1000 de dolari) pentru a reduce impactul schimbărilor climatice, iar alți 12 la sută ar plăti o jumătate din această valoare – considerabil mai puțin decât banii necesari. Procentul respondenților dispuși să plătească această sumă este ușor mai mare în cazul femeilor și al persoanelor care locuiesc în zone cu populație densă, mai notează autorii raportului citat.

Referirea la Cluj

Temperaturile în creștere și frecvența crescută a fenomenului de caniculă vor genera și alte amenințări pentru economie, pentru oameni și pentru infrastructură.

Proiecțiile legate de clima în mediul urban arată o creștere substanțială a căldurii urbane până în 2050 (o creștere de 50 la sută a numărului de zile caniculare într-un scenariu climatic cu un nivel ridicat de emisii) și se estimează că numărul victimelor asociate cu evenimentele de temperatură extremă a crescut cu 25 la sută în perioada 1991-2018. Acest efect este exacerbat de tendința cartierelor construite de a absorbi și a reține căldura (efectul de insulă urbană de căldură) și reprezintă o problemă deosebită pentru populațiile urbane (unde este concentrată și o mare parte din activitatea economică), numărul de zile caniculare în București și Cluj fiind de trei ori mai mare decât în zonele rurale din jur, arată sursa citată.

Deși riscul seismic nu este afectat direct de schimbările climatice, cele două probleme sunt corelate, întrucât fondul de clădiri al României generează în prezent 42 la sută din consumul total final de energie și este foarte vulnerabil la riscurile seismice.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri