Banca Mondială taie drastic prognoza de creștere economică a României pentru 2025: doar 0,4%

ECONOMIC

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ECONOMIC

Banca Mondială a revizuit semnificativ în scădere estimările privind creșterea economică a României pentru anul 2025, la doar 0,4%, față de 1,3% cât anticipa în luna iunie, potrivit MediaFax. Noile date apar în cel mai recent raport pentru Europa și Asia Centrală, publicat marți.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Pentru anii următori, instituția financiară estimează o creștere a PIB-ului de 1,3% în 2026 și de 1,9% în 2027, potrivit datelor citate de Ziarul Financiar.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Consumul încetinește puternic, iar vânzările scad

Potrivit raportului, ritmul consumului intern – principalul motor al economiei românești în ultimii ani – va scădea semnificativ. „Creşterea consumului în România va încetini la aproximativ 1,1% în acest an, de la o medie de 5% în perioada 2000–2024, pe fondul consolidării fiscale care afectează cheltuielile şi al menţinerii unei inflaţii ridicate”, arată analiza Băncii Mondiale.

Datele instituției arată că vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 3,1% în primele șapte luni din 2025, comparativ cu aproape 9% în 2024, semn al unei cereri de consum tot mai slabe. De asemenea, înmatriculările de autoturisme noiau scăzut cu 22% în prima jumătate a anului, tendință explicată și prin „întârzierile în programul guvernamental de casare a maşinilor”, care au afectat cererea din piață.

Inflația rămâne o problemă majoră

Raportul Băncii Mondiale evidențiază și presiunea inflaționistă persistentă asupra economiei românești. Deși Banca Națională a României a majorat în august prognoza pentru sfârșitul anului 2025, de la 4,6% la 8,8%, după creșterea bruscă a prețurilor la energie, instituția financiară internațională estimează că situația se va stabiliza treptat.

„Banca Mondială estimează că rata va reveni la ținta stabilită până la sfârșitul anului viitor”, se precizează în document.

România, codașă în Europa Centrală

În clasamentul Băncii Mondiale pentru țările Europei Centrale, România se situează semnificativ sub media regională. Creșterea PIB-ului pentru întreaga regiune este estimată la 2,5% în 2025 și 2,7% în 2026.

Dintre cele patru economii analizate — Polonia, Croația, Bulgaria și România — cea mai bună performanță este anticipată pentru Polonia, cu o creștere de 3,2% în acest an, urmată de Croația (3,1%) și Bulgaria (3%). În 2026, Polonia își va păstra poziția de lider, cu 3%, în timp ce Croația și Bulgaria vor înregistra 2,9% fiecare. România rămâne astfel cea mai lentă economie din regiune, cu o creștere de sub 1%.

Citeste si:

Articolul precedent
Premiul Nobel pentru Fizică a fost acordat cercetătorilor John Clarke, Michel H. Devoret și John M. Martinis
Articolul următor
Studenții UBB protestează împotriva desfășurării cursurilor la CREIC și cer suspendarea acestora, Ce nemulțumiri au

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri