BNR menține dobânda cheie la 6,5% pe an

Autor

Data

Categorie

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis vineri să mențină rata dobânzii de politică monetară la 6,5% pe an, păstrând de asemenea ratele facilității de creditare (Lombard) la 7,5% și ale facilității de depozit la 5,5% pe an. Totodată, rezervele minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută rămân la același nivel.

BNR a redus anterior rata dobânzii de politică monetară de două ori în acest an: în iulie de la 7% la 6,75%, iar în august la 6,5%. Dobânda nu mai fusese ajustată din ianuarie 2023.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Inflația anuală a scăzut la 4,62% în septembrie, de la 5,1% în august, în mare parte datorită ieftinirii combustibililor și energiei, pe fondul scăderii cotației țițeiului. Totuși, această reducere a fost contrabalansată de creșterile prețurilor la alimente și produse din tutun. „Pe ansamblul trimestrului III 2024, rata anuală a inflației a continuat să scadă, dar mai lent decât se anticipa”, menționează BNR.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Inflația CORE2 ajustat a coborât în septembrie la 5,6%, influențată de efectele dezinflaționiste ale unor subcomponente non-alimentare și de scăderea prețurilor importurilor. Cu toate acestea, creșterea costurilor salariale și prețurile mai mari la anumite mărfuri au atenuat această scădere.

Economia a crescut cu 0,9% în trimestrul II 2024 comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, susținută de consumul gospodăriilor, dar afectată de o încetinire a formării brute de capital fix și de o influență negativă a exportului net. „Cele mai recente date indică o creștere economică trimestrială modestă în semestrul II”, arată BNR.

În sectorul muncii, rata șomajului a urcat la 5,5% în trimestrul III, iar salariile brute nominale au înregistrat o creștere anuală de 16,8% în iulie-august. Pe piața monetară, principalele cotații au rămas stabile în octombrie, dar randamentele titlurilor de stat au crescut, reflectând evoluțiile internaționale. De asemenea, leul a rămas stabil față de euro, dar s-a depreciat față de dolar.

Creditul pentru sectorul privat a crescut în septembrie cu 8,4%, susținut de împrumuturile în lei acordate atât companiilor, cât și populației. „Ponderea creditului în lei a urcat la 69,8%”, subliniază BNR.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri