BNR: Românii mută economiile spre valută. Depozitele în lei ale populației au scăzut în martie

Autor

Data

Categorie

Depozitele în lei ale populației au scăzut în luna martie 2026, în timp ce economiile în valută au continuat să crească, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României.

Astfel, depozitele în lei ale gospodăriilor populației au înregistrat un recul de 0,4% față de februarie, ajungând la 269,2 miliarde de lei. În schimb, depozitele în valută ale populației, exprimate în lei, au crescut cu 1,2%, până la 144,4 miliarde de lei, semn că tot mai mulți români aleg să își protejeze economiile în monedă străină.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Per ansamblu, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au avansat ușor, cu 0,7% față de luna precedentă, până la 673,1 miliarde de lei, și cu 7% comparativ cu martie 2025. În structura acestora, depozitele în lei dețin o pondere de 68,6%, în timp ce cele în valută reprezintă 31,4%. Depozitele în lei ale companiilor și altor sectoare au crescut cu 2% față de februarie, compensând parțial scăderea înregistrată la populație.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

În același timp, creditarea a continuat să crească. Soldul creditului neguvernamental a urcat cu 1,1% în martie, până la 453,7 miliarde de lei, cu o pondere majoritară a împrumuturilor în lei (67,8%). Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere de 7,1%. De asemenea, creditul guvernamental a avansat cu 1,8% față de februarie, ajungând la 279,8 miliarde de lei, marcând o creștere anuală de 11,6%.

Datele BNR mai arată că masa monetară în sens larg a ajuns la 793,5 miliarde de lei la finalul lunii martie 2026, în creștere cu 0,5% față de luna anterioară și cu 7,3% față de martie 2025. Evoluțiile indică o tendință de diversificare a economiilor și o preferință în creștere pentru valută, pe fondul incertitudinilor economice și al dorinței populației de a-și proteja mai bine veniturile.

(sursa: Mediafax)

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri