Bogdan Ivan o pulverizează pe Oana Gheorghiu: „Manipulați opinia publică!”

POLITICĂ

Autor

de Mircea Sime

Data

Categorie

POLITICĂ

Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a reacționat marți după declarațiile vicepremierului Oana Gheorghiu privind situația companiei Electrocentrale Craiova și pierderea unei finanțări europene de peste 160 de milioane de euro prin PNRR.

Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Ivan a respins acuzațiile potrivit cărora responsabilitatea pentru problemele companiei ar putea fi atribuită administrației locale din Craiova, subliniind că societatea este controlată de statul român prin Ministerul Energiei.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Nu poți muta responsabilitatea unei companii de stat în curtea unei primării doar pentru un mesaj politic”, a transmis fostul ministru.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Disputa a pornit după ce vicepremierul Oana Gheorghiu a susținut că statul român riscă să suporte pierderi majore, inclusiv penalități de aproximativ 120 de milioane de euro, din cauza întârzierii achiziției certificatelor obligatorii de emisii CO2 pentru producția de energie pe cărbune.

Bogdan Ivan a explicat că aceste certificate reprezintă obligații legale pentru producătorii de energie și că Electrocentrale Craiova s-a confruntat cu dificultăți financiare serioase în încercarea de a le achiziționa.

Potrivit acestuia, în 2024 compania a fost nevoită să împrumute aproape un milion de certificate CO2, în condițiile în care nu dispunea de fondurile necesare pentru cumpărarea lor.

Fostul ministru a mai afirmat că a propus în 2025 alocarea unor fonduri pentru plata certificatelor, pentru reparații și pentru asigurarea funcționării sistemului energetic, însă memorandumurile nu ar fi primit aprobările necesare în Guvern.

Referitor la pierderea finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru construirea unei noi centrale pe gaz la Craiova, Ivan a susținut că problema principală a fost gestionarea întârziată a proiectului și termenele foarte stricte impuse prin PNRR.

Proiectul prevedea realizarea unei centrale pe gaz de 295 MW, în valoare totală de peste 1,5 miliarde de lei, investiție considerată parte a procesului de tranziție energetică și reducere a poluării.

Schimbul de acuzații dintre foști și actuali oficiali ai Guvernului vine într-un moment tensionat pentru sectorul energetic românesc, marcat de presiuni financiare, obligații de mediu și nevoia accelerării investițiilor în producția de energie mai puțin poluantă.

Citeste si:

Articolul precedent
Consiliul Județean Maramureș obține o finanțare record de 29 de milioane de euro de la Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei
Articolul următor
AUR anunță sprijin major pentru fermierii din Apuseni: Subvenția pentru laptele ecologic crește la 2 lei pe litru

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri