Bolojan: România cheltuie peste posibilități și se împrumută cu 1 miliard €/săptămână. Criza bugetară se adâncește

Autor

Data

Categorie

România se confruntă cu o criză bugetară profundă, generată de un dezechilibru major între venituri și cheltuieli, avertizează președintele interimar Ilie Bolojan. Într-un interviu pentru RockFM, citat de MediaFax. acesta a explicat că, de ani buni, statul român cheltuie mult peste posibilitățile sale, iar demisia recentă a premierului a accentuat instabilitatea din piețele financiare.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Suntem practic într-o criză bugetară, pentru că România cheltuie mai mult decât își permite, de mulți ani. Avem deficite mari, de aproximativ 9%, anul trecut”, a precizat Bolojan. Pentru a acoperi această diferență, statul este nevoit să se împrumute masiv. „Practic ne împrumutăm cu aproximativ 1 miliard de euro săptămânal, ceea ce a făcut ca în ultimii ani datoria României să crească cu o viteză destul de mare.”

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Această tendință îngrijorătoare pune o presiune uriașă pe bugetul de stat. „Plătim sume tot mai mari pentru dobânzi. Într-un an-doi, dacă nu corectăm lucrurile, vom ajunge în situația în care Guvernul devine practic o agenție de plăți, nu mai poate face nimic pentru dezvoltare”, a avertizat liderul interimar.

Riscuri în lanț: ratingul de țară, finanțările și vulnerabilitatea politică

Pe lângă presiunea uriașă pe buget, România se confruntă și cu o provocare majoră în ceea ce privește finanțarea datoriei publice. „Este foarte important să ne finanțăm împrumuturile ca să rămânem o țară stabilă. Asta este o provocare importantă”, a subliniat Bolojan. Menținerea ratingului de țară este esențială pentru a nu crește costurile împrumuturilor. „Cu cât acest grad de încredere al țării este mai scăzut, cu atât costurile împrumuturilor sunt mai mari, dobânzile sunt mai mari, riscurile de țară sunt mai mari.”

Contextul politic complicat agravează situația. Președintele interimar atrage atenția că instabilitatea poate fi un factor declanșator al unei crize și mai grave. „Suntem ca un organism slăbit de o boală și vulnerabil la orice fel de virus. Ce înseamnă acest tip de virus? Înseamnă o instabilitate politică, de exemplu, și faptul că piețele au reacționat zilele trecute a fost un astfel de semnal.”

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri