Generalul Dorin Toma, fost comandant în structurile NATO, afirmă că această deschidere este cu atât mai importantă cu cât în spațiul public au circulat doar declarații politice contradictorii și lipsite de substanță tehnică. El amintește că România a mai trecut prin situații similare în trecut, evocând celebrul „contract Skoda” din perioada interbelică, secretizat sub pretextul interesului național și care s-a dovedit ulterior unul dintre cele mai mari scandaluri de corupție militară din istoria țării.
Cine este Hanwha și ce a făcut deja în România
Compania sud-coreeană nu este un actor necunoscut pentru România. În iulie 2024, Hanwha Aerospace a semnat cu statul român un contract major pentru livrarea a 54 de obuziere autopropulsate K9 Thunder și 36 de vehicule de aprovizionare cu muniție K10. O parte semnificativă a acestor sisteme — 36 de obuziere și 24 de vehicule logistice — urmează să fie asamblate sau produse pe teritoriul României.
🗞️ Citește și Acestea
Mai important decât simpla livrare este însă modelul industrial propus de sud-coreeni. Compania și-a asumat un program etapizat de transfer tehnologic, care ar urma să conducă la un grad de integrare locală de până la 80%. Acesta ar include producția unor elemente structurale, componente electronice și chiar sisteme complexe integrate în România.
Pentru susținerea acestui proiect, Hanwha a înființat deja filiala Hanwha Aerospace România și a început construcția unei fabrici în județul Dâmbovița. Noua unitate industrială, prima facilitate de producție a companiei în Europa, este proiectată ca un centru regional de excelență, care va include linii moderne de asamblare, laboratoare de cercetare și dezvoltare, infrastructură de testare pentru vehicule blindate și capacități de mentenanță și modernizare pentru întreaga regiune europeană.
În paralel, Hanwha desfășoară proiecte strategice de amploare și în Polonia, în colaborare cu industria locală, pentru producția obuzierelor K9 și a lansatoarelor multiple de rachete K239 Chunmoo. Aceste proiecte beneficiază inclusiv de finanțare europeană prin programul SAFE, ceea ce oferă companiei o poziție consolidată în arhitectura industrială de apărare a Europei de Est.
Ce propune Hanwha pentru Armata Română
Pentru programul românesc destinat mașinii de luptă a infanteriei, Hanwha propune platforma Redback, un vehicul modern dezvoltat pentru cerințele războiului contemporan și selectat deja de Australia pentru propriile forțe terestre.
Potrivit informațiilor făcute publice, oferta sud-coreeană ar avea un cost mai redus decât cel al vehiculului Lynx KF41, produs de Rheinmetall. Însă adevărata miză nu ar fi prețul de achiziție, ci modul în care sistemul ar putea fi integrat în infrastructura logistică și industrială deja aflată în construcție pentru programul K9.
Generalul Dorin Toma subliniază că Redback și obuzierul K9 împărtășesc numeroase componente comune: motor, transmisie, șasiu, suspensie și o parte dintre sistemele electronice. În plus, există o compatibilitate importantă și la nivelul turelei, întrucât Redback utilizează o soluție dezvoltată împreună cu compania israeliană Elbit Systems, aceeași companie care furnizează turelele pentru transportoarele blindate Piranha V aflate deja în dotarea Armatei Române.
Această comunalitate tehnologică ar putea reduce substanțial costurile de exploatare și întreținere. Mentenanța ar putea fi realizată în aceleași facilități, cu aceleași echipamente și cu personal instruit pe platforme similare. De asemenea, stocurile de piese de schimb și infrastructura logistică ar deveni mai simple și mai eficiente.
Problema logisticii – lecțiile istoriei
Fostul comandant NATO insistă asupra faptului că adevărata provocare pentru Armata Română nu este achiziția în sine, ci sustenabilitatea operațională a unui număr tot mai mare de platforme provenite din surse diferite.
În opinia sa, România riscă să construiască un sistem logistic extrem de complicat, în care aceeași brigadă ar putea opera simultan tancuri Abrams americane, vehicule Lynx germane, obuziere K9 sud-coreene și numeroase alte sisteme incompatibile între ele. Diferențele de standarde tehnice, tipuri de muniție, piese de schimb și chiar scule de întreținere pot transforma logistica într-un adevărat coșmar operațional.
Generalul amintește experiența dramatică a Armatei Române din cel de-al Doilea Război Mondial, când unitățile de artilerie utilizau tunuri provenite din surse multiple — franceze, cehoslovace, germane sau sovietice — cu calibre diferite și lanțuri logistice imposibil de armonizat eficient pe front.
„Cu cât sistemul logistic este mai complex, cu atât capacitatea reală de luptă scade”, avertizează acesta. „În război, nu doar performanța tehnică a unui vehicul contează, ci și cât de rapid îl poți repara, alimenta și readuce în luptă.”
O dezbatere care abia începe
În lipsa unei poziții oficiale detaliate din partea Ministerului Apărării privind criteriile de selecție, oferta Hanwha deschide inevitabil o dezbatere despre modul în care România își construiește viitoarea arhitectură militară și industrială.
Pe de o parte, există argumentul interoperabilității și al standardizării logistice, favorizat de sud-coreeni. Pe de altă parte, autoritățile române par să fi ales deja vehiculul Lynx al Rheinmetall, fără a explica public avantajele concrete ale acestei decizii.
Generalul Dorin Toma consideră că transparența este esențială într-un program strategic de asemenea amploare. „Nu discutăm doar despre cumpărarea unor vehicule blindate, ci despre direcția industriei românești de apărare pentru următoarele decenii”, afirmă acesta.
În acest context, apariția publică a ofertei Hanwha reprezintă nu doar un episod neobișnuit în industria de armament, ci și un test pentru modul în care statul român gestionează cele mai importante programe de înzestrare militară din perioada actuală.
