Bruxellesul intră în joc: USR sesizează Comisia Europeană pe tema justiției din România

Autor

Data

Categorie

Europarlamentarul Vlad Voiculescu (USR) a sesizat Comisia Europeană cu privire la două evoluții recente pe care le consideră relevante pentru evaluarea statului de drept în România: Hotărârea nr. 1348/2026 a Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și evoluțiile din Dosarul „10 August”, în care magistraţii Tribunalului Militar Bucureşti i-au achitat, luni, pe foştii şefi ai Jandarmeriei Române, judecaţi pentru abuz în serviciu în cazul intervenţiei în forţă a jandarmilor, inclusiv cu gaze lacrimogene şi grenade de mână cu efect acustic, la protestele din Piaţa Victoriei, în 2018.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Scrisoarea lui Voiculescu

Într-o scrisoare adresată comisarului european pentru justiție și statul de drept, Michael McGrath, Vlad Voiculescu solicită ca ambele situații să fie analizate în Raportul privind statul de drept 2026.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

„Când o instituție a statului ajunge să întocmească liste cu jurnaliști, ONG-uri, partide și cetățeni care îi critică activitatea și îi etichetează drept participanți la un presupus atac împotriva justiției, nu mai vorbim despre apărarea independenței justiției. Vorbim despre riscul folosirii autorității instituționale pentru intimidarea criticilor legitimi”, a declarat Vlad Voiculescu.

„Hotărârea adoptată de Secția pentru judecători a CSM pe 9 iunie 2026 susține existența unui „atac fără precedent” asupra independenței justiției și nominalizează, printre alții, USR, organizațiile Funky Citizens, Expert Forum, Declic și Corupția Ucide, publicațiile G4Media și Recorder, precum și cetățeni activi pe rețelele sociale”, explică USR într-un comunicat.

În scrisoarea adresată Comisiei Europene, Vlad Voiculescu arată că documentul tratează inclusiv numărul articolelor publicate despre conducerea Înaltei Curți și despre CSM ca argument pentru existența unei presupuse campanii împotriva justiției.

Europarlamentarul atrage atenția și asupra faptului că legitimitatea invocată de CSM pentru această hotărâre este contestată chiar de magistrați. Asociația Forumul Judecătorilor din România și judecători care au participat la adunările generale invocate în document au declarat public că respectivele reuniuni au avut ca temă salarizarea magistraților și nu au dezbătut sau aprobat liste de partide, ONG-uri, jurnaliști ori persoane nominalizate.

Totodată, Secția pentru procurori a CSM a transmis public că analiza statistică utilizată în hotărâre pentru a susține anumite concluzii privind prescripția nu este suficientă pentru a descrie în mod relevant modul în care sistemul judiciar a gestionat această problemă.

Dosarul 10 August

În aceeași scrisoare, Vlad Voiculescu solicită Comisiei Europene să trateze Dosarul „10 August” drept un test major pentru capacitatea statului român de a investiga și sancționa eventualele abuzuri ale forțelor de ordine.

„Pentru cei care au agresat o jandarmeriță, justiția a dat condamnări definitive în doi ani și jumătate, în două cazuri cu executare. Pentru cei care au gazat 30.000 de oameni, același sistem a dat, astăzi, achitări după opt ani. Și mai amar că această sentință vine astăzi, pe 15 iunie, la 36 ani de la mineriada din 1990. Un alt caz gravisim de violență împotriva cetățenilor rămas fără răspuns. Aceasta nu este o eroare a sistemului. Este chiar modul în care funcționează sistemul – această omertă de grade, interese și complicități care nu se mai simte responsabilă față de nimeni. Cu atât mai Putin față de cetățean”, afirmă Vlad Voiculescu.

Scrisoarea evidențiază contrastul dintre rapiditatea cu care au fost soluționate dosarele privind agresarea unui jandarm în timpul protestelor și ritmul mult mai lent al procedurilor care îi vizează pe reprezentanții statului acuzați de abuzuri împotriva protestatarilor.

„Justiția română a demonstrat că poate acționa rapid atunci când dorește. Întrebarea legitimă pe care o ridică Dosarul 10 August este dacă aceeași viteză și aceeași determinare sunt aplicate indiferent de cine se află în fața instanței”, mai arată europarlamentarul.

Prin sesizarea transmisă Comisiei Europene, Vlad Voiculescu solicită:

• evaluarea Hotărârii nr. 1348/2026 a CSM atât din perspectiva independenței justiției, cât și a libertății presei;
• analizarea impactului pe care o asemenea hotărâre îl poate avea asupra spațiului civic și a libertății de exprimare;
• includerea Dosarului „10 August” printre cazurile relevante pentru evaluarea duratei procedurilor judiciare și a efectelor prescripției;
• formularea unor recomandări europene care să prevină utilizarea instituțiilor de guvernanță judiciară pentru catalogarea și stigmatizarea jurnaliștilor, organizațiilor civice sau cetățenilor critici față de sistemul judiciar.

„Cetățenii care au ieșit în stradă pentru a apăra statul de drept merită să știe că instituțiile sunt evaluate cu aceeași exigență cu care ei au apărat valorile democratice. Raportul privind statul de drept trebuie să reflecte realitatea, chiar și atunci când aceasta este incomodă pentru cei aflați la putere”, concluzionează Vlad Voiculescu.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri