Bruynseels cere activarea Articolului 4 NATO după incidentul cu drona de la Galați

Autor

Data

Categorie

Ramona Bruynseels solicită autorităților române să invoce Articolul 4 din Tratatul NATO, după incidentul în care o dronă a ajuns pe teritoriul României și a provocat pagube într-un cartier din Galați.

Parlamentarul susține că a discutat în ultimele zile cu oficiali și experți din state membre ale Alianței Nord-Atlantice și că există un consens privind necesitatea convocării unor consultări la nivelul NATO.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Am avut discuții cu unii dintre cei mai reprezentativi oameni din Adunarea Parlamentară a NATO. Generali recunoscuți din Marea Britanie, Canada și din țări europene, politicieni de peste tot, cu competențe în apărare. Toată lumea este de acord că e cazul să invocăm Articolul 4. Primesc asigurări de peste tot că partenerii noștri sunt lângă noi. Deci, ce mai așteptați? Polonia a făcut-o deja”, a declarat Ramona Bruynseels.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Deputatul AUR consideră că incidentul de la Galați ar trebui să determine o reacție mai fermă din partea autorităților române și avertizează că următorul incident ar putea avea consecințe mult mai grave.

„Drona de la Galați putea lăsa în urmă multe victime. Doar Dumnezeu i-a protejat pe acei oameni. De ce nu vă grăbiți? Care este linia roșie de care mai este nevoie pentru a ieși din letargia în care parcă sunteți iremediabil prinși? Este dreptul națiunii române. Sunteți obligați să uzați de el și să acționați în interesul general”, a transmis parlamentarul.

Ramona Bruynseels a subliniat că solicitarea activării Articolului 4 nu înseamnă o escaladare militară, ci declanșarea unui mecanism de consultare între statele membre ale Alianței pentru evaluarea amenințărilor și identificarea unor măsuri suplimentare de securitate.

„Trebuie să cerem consultări de urgență și trebuie găsite soluții. Partenerii noștri sunt lângă noi, NATO este lângă noi, dar asta înseamnă și că noi trebuie să folosim toate instrumentele pe care le avem la dispoziție”, a mai afirmat aceasta.

Articolul 4 al Tratatului Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru să solicite consultări atunci când consideră că securitatea, independența politică sau integritatea sa teritorială sunt amenințate. Mecanismul nu implică automat o intervenție militară și este diferit de Articolul 5, care se referă la apărarea colectivă în cazul unui atac armat asupra unui stat membru.

De la înființarea NATO, în 1949, Articolul 4 a fost invocat de nouă ori de state membre ale Alianței, în contextul unor situații considerate riscante pentru securitatea națională sau regională.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri