Camera Deputaților adoptă un nou mecanism pentru stabilirea salariului minim, conform unei directive europene

ECONOMIC

Autor

de Olar Sergiu

Data

Categorie

ECONOMIC

Camera Deputaților a adoptat marți un proiect de lege care introduce un nou mecanism pentru stabilirea salariului minim, conform unei directive europene. Legea transpune în legislația națională prevederile Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, adoptată la 19 octombrie 2022 de Parlamentul European și Consiliul UE, conform Agerpres.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Noul mecanism garantează protecția salariului minim fie printr-un salariu minim legal, fie prin condiții de muncă și salarizare decente, stabilite prin contracte colective de muncă sau alte acorduri scrise. Potrivit proiectului, „salariul de bază minim brut reprezintă suma minimă la care are dreptul salariatul pentru munca prestată, stabilit prin act normativ sau prin contractul colectiv de muncă”.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

De asemenea, „salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată” va fi stabilit anual prin hotărâre a Guvernului, aplicabil de la 1 ianuarie, și va fi actualizat periodic după consultarea confederațiilor sindicale și patronale. Scopul acestui mecanism este „îmbunătățirea condițiilor de trai și de muncă, în special a gradului de adecvare a salariului minim, în vederea asigurării unui nivel de trai decent”.

Conform noilor reglementări, salariul minim poate fi acordat unui angajat pentru o perioadă maximă de 24 de luni de la încheierea contractului individual de muncă, după care acesta va trebui să primească un salariu superior salariului minim.

Nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amenzi între 3.000 și 5.000 lei pentru fiecare persoană afectată, fără a depăși 200.000 lei în total. În plus, stabilirea repetată de salarii sub nivelul minim prevăzut de lege constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă penală.

Proiectul a fost deja aprobat de Senat, iar Camera Deputaților a fost forul decizional în acest caz.

Citeste si:

Articolul precedent
George Simion acuză excluderea AUR din secțiile de vot din diaspora: „Un atac al sistemului împotriva noastră”
Articolul următor
VIDEO | PPE susține fermierii europeni în asigurarea securității alimentare și a rezilienței agricole

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri