CANCERUL DE PIELE POATE FI EVITAT! DR. DIANA ROGEAN EXPLICĂ SIMPTOMELE, FACTORII DE RISC ȘI METODELE DE PREVENȚIE

Autor

Data

Categorie

Cancerul de piele este cel mai frecvent tip de cancer la nivel mondial, dar poate fi prevenit și tratat dacă este depistat la timp. Medicul dermatolog Dr. Diana Roșca Rogean, invitată în emisiunea „Medicul de Gardă” de la Politic Live, atrage atenția asupra principalelor forme de cancer cutanat și explică ce trebuie să urmărească pacienții pentru a nu ajunge în faze avansate ale bolii.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

„Carcinomul bazocelular este cea mai frecventă formă de cancer de piele, dar are un prognostic foarte bun și un risc scăzut de metastazare,” explică Dr. Diana Rogean. Acest tip de cancer apare în special la persoanele cu pielea deschisă, care s-au expus cronic la soare, în zonele fotoexpuse precum fața. Se manifestă sub forma unui nodul sau a unei leziuni translucide, pe care POT apărea vase dilatate. În stadii avansate, poate ulcera.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Semnele care trebuie să ne trimită la dermatolog

Medicul subliniază că orice leziune care nu se vindecă în 1-2 săptămâni, mai ales dacă este localizată pe față, ar trebui să ne determine să consultăm un dermatolog. „Aceasta poate fi un semn al unui cancer de piele, chiar dacă inițial nu pare grav,” avertizează Dr. Rogean.

Un alt tip de cancer cutanat menționat este carcinomul spinocelular, care derivă din cheratinocite epidermice. „Are potențial de metastazare, dar mai mic decât melanomul și mai mare decât carcinomul bazocelular,” a explicat medicul. Acesta apare de regulă pe zonele expuse la soare (față, urechi, mâini) și are aspect de tumoretă cu margini infiltrate și ulcerate.

Melanomul – forma cea mai agresivă de cancer de piele

Melanomul este cea mai periculoasă formă de cancer cutanat. „Este cel mai agresiv, cu potențial metastatic crescut și mortalitate ridicată. Derivă din celulele melanocitare, cele care dau pigmentația pielii,” spune Dr. Diana Rogean. Acesta poate fi recunoscut prin modificarea unei alunițe existente sau apariția uneia noi.

Pentru identificarea timpurie a melanomului, medicul recomandă aplicarea regulii ABCDE:

  • A – Asimetrie: alunița nu are o formă simetrică.
  • B – Bordură: marginile sunt neregulate sau franjurate.
  • C – Culoare: prezența a mai mult de 3 culori într-o aluniță.
  • D – Dimensiune: mai mare de 5-6 mm.
  • E – Evoluție: modificări rapide în formă, culoare sau dimensiune.

Cine este mai expus riscului de cancer cutanat?

Printre factorii de risc se numără:

  • expunerea la radiații UV, în special arsurile solare repetate;
  • persoanele cu pielea deschisă la culoare (fototip I și II);
  • cei cu peste 50 de alunițe sau mai mult de 5 alunițe atipice;
  • imunosupresia, în cazul pacienților cu HIV/SIDA sau transplanturi.

„Mai mult de 5 alunițe atipice ar trebui să ne trimită de urgență la dermatolog. Suntem deja într-o zonă de risc ridicat,” avertizează Dr. Rogean.

Prevenția – cel mai bun tratament

Dr. Rogean subliniază importanța fotoprotecției:

„Trebuie să folosim creme cu factor de protecție solară de minim 30, iar ideal 50+. Acestea protejează în proporție de 96-98% împotriva radiațiilor UVA și UVB.”

Radiațiile UVB provoacă arsuri solare, în timp ce UVA contribuie la îmbătrânirea pielii și apariția cancerelor cutanate. Protecția completă ajută nu doar la prevenirea cancerului, ci și la menținerea unui ten sănătos.

Pentru cei cu multe alunițe sau istoric familial de cancer de piele, vizitele regulate la dermatolog sunt esențiale:

„O dermatoscopie măcar o dată pe an este vitală. Dacă avem mai mult de 50 de alunițe sau unele atipice, controalele trebuie făcute la 6 sau chiar 3 luni,” a precizat medicul.

Ce se întâmplă dacă se descoperă leziuni suspecte?

„Inițial le urmărim dermatoscopic. Dacă observăm modificări de la un control la altul, le excizăm chirurgical și le trimitem la analiză histopatologică,” explică Dr. Diana Rogean.

Toate explicațiile oferite de Dr. Diana Roșca Rogean pot fi urmărite în emisiunea „Medicul de Gardă”, difuzată pe postul de televiziune Politic Live. Emisiunea este disponibilă și online, pe pagina oficială de YouTube a postului TV.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri