Care sunt cele 6 țări UE care cer introducerea unei taxe pentru companiile petroliere, ale căror profituri au crescut vertiginos în urma războiului din Orientul Mijlociu

BRUXELLES

Autor

de Fofiu Roberta

Data

Categorie

BRUXELLES

Şase state membre ale Uniunii Europene au solicitat introducerea unei taxe la nivelul UE, care să se aplice companiilor petroliere, ale căror profituri au crescut major ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, transmite AFP.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

 

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Scrisoare comună adresată de Germania, Italia, Austria, Polonia, Spania și Portugalia

 

Miniştrii de Finanţe din Germania, Italia, Austria, Polonia şi Portugalia, alături de ministrul Economiei din Spania, au trimis scrisoarea comună ministrului de Finanţe irlandez, a cărui ţară deţine în prezent preşedinţia rotativă a Uniunii, în care au cerut ca problema unei taxe pe profiturile companiilor petroliere să fie inclusă pe ordinea de zi a reuniunii miniştrilor de Finanţe din blocul comunitar. Reuniunea va avea loc luna viitoare la Dublin.

„Companiile petroliere se bucură de o profitabilitate generală şi de marje la produsele rafinate care depăşesc creşterea preţului ţiţeiului. Ne confruntăm cu unul dintre cele mai mari şocuri de aprovizionare din ultimele decenii, iar nemulţumirea creşte la nivel mondial din cauza creşterii costului vieţii”, se arată în scrisoarea consultată de AFP.

Miniştrii solicită discuţii la nivelul UE privind impozitarea profiturilor excepţionale, care să ţină cont de lecţiile învăţate din implementarea unei măsuri similare în 2022, după invadarea Ucrainei de către Federația Rusă.

„Profiturile excesive legate de criză trebuie returnate consumatorilor”

 

Ministrul german de Finanţe, Lars Klingbeil, a declarat în repetate rânduri că firmele energetice nu trebuie să jefuiască consumatorii în timpul acestei crize, a spus o sursă din cadrul ministerului pentru AFP. „Profiturile excesive legate de criză trebuie returnate consumatorilor”, a apreciat sursa.

Mai multe din ţările semnatare au solicitat deja la începutul acestui an o taxă pe profiturile companiilor petroliere. Companiile din sectorul energetic au văzut cum profiturile lor au crescut semnificativ după ce Statele Unite şi Israelul au lansat un război împotriva Iranului în februarie, ceea ce a dus la o reducere a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, o rută crucială pentru tranzitul cu energie.

Cu toate acestea, UE nu a dat până acum niciun semnal că intenţionează să impună o taxă pe profiturile companiilor petroliere.

Citeste si:

Articolul precedent
Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR): „Dezbaterile din Parlament pe problemele reale au fost îngropate de vuvuzelele mizelor mici”
Articolul următor
Parlamentul intră în sesiune extraordinară săptămâna viitoare: Mize uriașe cu Legea hidrogenului și reformele din PNRR

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri