Cât folosesc românii inteligența artificială? Diferențe surprinzătoare față de Europa

ULTIMELE ŞTIRI

Autor

de PoliticLive

Data

Categorie

ULTIMELE ŞTIRI

Nivelul de utilizare a inteligenței artificiale diferă semnificativ între statele din Uniunea Europeană, iar datele recente arată contraste puternice între țări, inclusiv în cazul României.

Potrivit unei analize realizate de institutul italian ISTAT și citate de Reuters, doar 17,8% dintre românii cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit anul trecut instrumente de inteligență artificială. Prin comparație, media europeană este de 32,7%, în timp ce Italia înregistrează un nivel ușor mai ridicat, de 19,9%.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Diferențele sunt explicate prin mai mulți factori, inclusiv nivelul competențelor digitale și structura demografică. În cazul Italiei, populația îmbătrânită – cu o vârstă mediană de 48,7 ani, potrivit Eurostat – contribuie la adoptarea mai lentă a noilor tehnologii.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Datele arată că utilizarea inteligenței artificiale este strâns legată de gradul de digitalizare al societății, de educația tehnologică și de accesul la servicii digitale. Deși o rată mai scăzută nu indică neapărat lipsa accesului la tehnologie, ea sugerează dificultăți în utilizarea instrumentelor avansate și o adaptare mai lentă la inovație.

În același timp, diferențele între state evidențiază provocările cu care se confruntă unele țări în procesul de transformare digitală, într-un context în care inteligența artificială devine tot mai prezentă în economie, educație și viața de zi cu zi.

Sursa: Mediafax, Reuters

Citeste si:

Articolul precedent
Bolojan le mulțumește românilor pentru efort: „Datele confirmă că mergem în direcția corectă”
Articolul următor
Ziua rupturii: PSD iese din Guvern, miniștrii își depun demisiile înainte de ședința Executivului

dinPolitica

dinPolitica

Articole similare

dinPOLITICA

Ultimele Stiri