Cătălin Predoiu avertizează: „România riscă să piardă noua hartă economică a Europei”

Autor

Data

Categorie

Liderul PNL și vicepremierul Cătălin Predoiu avertizează că instabilitatea politică și lipsa unui guvern cu mandat deplin pot costa România șansa de a deveni un actor strategic în noile coridoare comerciale, energetice și logistice care se conturează între Europa, Asia și Orientul Mijlociu.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Într-o analiză publicată pe site-ul său, Predoiu susține că România beneficiază de o poziție geografică privilegiată, având acces la Marea Neagră, Portul Constanța și Dunăre, ceea ce îi oferă oportunitatea de a deveni unul dintre principalele noduri de conectivitate ale continentului. Potrivit acestuia, întârzierile politice reduc capacitatea țării de a negocia și implementa proiecte strategice exact în momentul în care marile puteri și instituțiile occidentale redesenează rutele economice ale viitorului.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Vicepremierul enumeră cinci proiecte majore – Middle Corridor, TRIPP, New Development Road, IMEC și Coridorul Vertical – despre care afirmă că ar putea transforma România într-un hub regional pentru transportul de mărfuri, energie și date. Un rol-cheie l-ar avea Portul Constanța, care ar putea deveni principalul punct de acces în Uniunea Europeană pentru fluxurile comerciale provenite din Asia Centrală și regiunea Caucazului.

„România nu pierde doar timp până la formarea unui nou guvern. Ea riscă să piardă poziționarea într-o generație de proiecte care vor defini circulația mărfurilor, energiei și capitalului între Asia, Orientul Mijlociu și Europa pentru multe decenii de aici înainte”, avertizează Cătălin Predoiu.

Liderul liberal subliniază că oportunitățile geopolitice nu rămân disponibile la nesfârșit și că, în lipsa unor decizii rapide și a unei prezențe active la masa negocierilor internaționale, alte state din regiune ar putea prelua avantajele pe care România le-ar putea valorifica.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri