Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a afirmat luni, într-un interviu pentru Digi24, că a propus formarea unui „guvern de armistițiu”, cu durată limitată, care să permită adoptarea măsurilor urgente privind PNRR, SAFE și bugetul, relatează Mediafax.
Planul liderului UDMR
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni, într-un interviu exclusiv pentru Digi24, că în cadrul ultimelor consultări convocate de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni, el a propus formarea unui „guvern de armistițiu”, cu durată limitată, care să permită adoptarea măsurilor urgente privind PNRR, SAFE și bugetul, apreciind că actuala configurație parlamentară nu permite constituirea unei majorități stabile până în 2028.
🗞️ Citește și Acestea
„Am discutat în prima parte legile, proiectele de legi care ar trebui aprobate într-o sesiune extraordinară, cele legate de PNRR și SAFE și după aceea am discutat politic. (…) Toată lumea a fost foarte argumentată și fără nervi. Președintele răbdător, mediator, dar din păcate nu am ajuns la o soluție. Am luat la rând care pot fi variantele, dar rămânem în blocaj. O majoritate confortabilă nu se poate găsi, este clar, fiindcă PNL și USR au câte o decizie că nu vor guverna împreună cu PSD”, a declarat Kelemen Hunor în interviul pentru Digi24.
În acest sens, liderul UDMR a propus un scenariu etapizat, care începe cu un „guvern de armistițiu”, urmat, dacă va fi necesar, de guverne minoritare și, în ultimul an înaintea alegerilor parlamentare din 2028, de un guvern tehnocrat.
„PSD nu votează un guvern din care nu face parte. Asta înseamnă că trebuie să ne gândim la guverne minoritare succesive eventual. Asta am propus eu: să mergem etapizat și, în prima variantă, să încercăm un guvern de armistițiu (…) I-ar ajuta pe colegii din PNL și din USR să pună în paranteză deciziile luate în Congres și în forurile statutare vis-a-vis de PSD, fiindcă în orice armistițiu, părțile beligerante pun în paranteză conflictul și încearcă să găsească o soluție pe termen lung”, a explicat Kelemen Hunor.
Importanța
El a continuat spunând că un astfel de Executiv ar permite refacerea coaliției și îndeplinirea obiectivelor asumate de România prin PNRR.
„Asta sigur ar veni în ajutorul PNL-ului și USR-ului și PSD-ului să refacem coaliția până în septembrie, octombrie, noiembrie, fiindcă altfel nu vom reuși să închidem PNR-ul și nu vom reuși să găsim o soluție pe termen mediu. După care, sigur, se poate întoarce la competiție politică (…) și se poate merge cu guverne minoritare, eventual în ultimul an, în 2028, cu un guvern tehnocrat, unul care pregătește alegerile parlamentare și administrează țara”, a mai spus Kelemen Hunor.
Cu toate acestea, el a apreciat că, indiferent de formula de guvernare aleasă, actuala configurație parlamentară nu oferă premisele unei stabilități până la finalul legislaturii.
„În orice variantă luăm astăzi, nu vom reuși să găsim o soluție confortabilă, o majoritate care să meargă până în 2028. Trebuie să ținem cont de această realitate politică parlamentară”, a afirmat liderul UDMR.
Kelemen Hunor a mai fost întrebat cum a fost primită propunerea sa atât de către ceilalți lideri ai partidelor din fosta coaliție, cât și de președintele Nicușor Dan, însă a evitat să ofere detalii. Totuși, el a susținut că varianta nu a fost respinsă.
„Nu aș considera că această variantă este închisă. (…) Nu vreau să vă spun cine, cât de flexibil a fost sau cât de rigid a fost. Președintele n-a avut nimic de comentat și eu cred că el ar accepta această variantă, ar fi cea mai bună variantă în acest moment și pentru președinte și pentru țară”, a conchis Kelemen Hunor.
Scandal politic la București
România se află de mai bine de două luni în criză politică, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură.
Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce moțiunea a fost adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”.
După căderea Guvernului, președintele Nicușor Dan a început consultări pentru formarea unei noi majorități. Prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a reușit să strângă sprijinul necesar.
Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe Adrian Veștea, din PNL, pentru funcția de premier.
La momentul respectiv, președintele PNL, Ilie Bolojan, declara că desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru de către președintele Nicușor Dan a fost făcută fără consultarea conducerii partidului și a calificat decizia drept „un act ostil”.
„Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a spus Bolojan la momentul nominalizării făcute de Nicușor Dan pentru funcția de premier.
Cu toate acestea, Guvernul propus de Veștea a picat în Parlament, după ce a obținut doar 189 de voturi.
