Comisia Europeană acuză TikTok că nu protejează suficient minorii. Platforma riscă o amendă de până la 6% din cifra de afaceri globală

Autor

Data

Categorie

Comisia Europeană a transmis TikTok constatări preliminare potrivit cărora platforma nu respectă standardele de siguranță prevăzute de Digital Services Act (DSA) în ceea ce privește conturile minorilor. Potrivit Comisiei, setările actuale permit expunerea prea largă a copiilor și adolescenților la conținut și la interacțiuni cu persoane necunoscute.

Una dintre principalele probleme identificate este posibilitatea ca minorii să își configureze conturile ca fiind publice. În acest caz, conținutul lor poate fi vizualizat inclusiv de persoane care nu au cont TikTok, iar materialele publicate de adolescenții cu vârste între 16 și 17 ani POT fi recomandate altor utilizatori prin secțiunea „For You”. Comisia avertizează că această expunere poate crește riscul de contacte nedorite, hărțuire online și comportament abuziv, iar imaginile și materialele publicate de copii pot rămâne disponibile pe internet pentru perioade foarte lungi.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Nici conturile private nu oferă, în opinia Comisiei, un nivel suficient de protecție. Profilurile minorilor pot fi găsite prin listele de urmăritori și persoane urmărite ale altor utilizatori, iar fotografiile de profil pot rămâne accesibile inclusiv persoanelor care nu au cont TikTok. Bruxelles-ul consideră că aceste setări expun minorii unor riscuri care contravin obligației platformelor de a le oferi un nivel ridicat de confidențialitate, siguranță și securitate.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Ce cere Comisia Europeană

Comisia Europeană consideră că TikTok ar trebui să modifice setările implicite pentru conturile publice ale minorilor. Conținutul acestora ar trebui să fie vizibil, în mod implicit, doar utilizatorilor TikTok acceptați de minor. Adolescenții mai mari ar putea avea în continuare posibilitatea de a distribui conținut către un public mai larg în interiorul platformei, însă materialele lor nu ar trebui să fie accesibile unui public global din afara TikTok.

De asemenea, Comisia solicită ca materialele publicate de minori să nu mai fie recomandate altor utilizatori prin fluxul „For You”.

Constatările transmise TikTok sunt preliminare și nu reprezintă încă o decizie finală privind încălcarea legislației europene. Compania are posibilitatea să consulte documentele din dosarul investigației și să răspundă în scris acuzațiilor formulate de Comisie. În paralel, va fi consultat și Comitetul european pentru servicii digitale.

Dacă poziția Comisiei va fi confirmată, Bruxelles-ul poate adopta o decizie prin care să constate neconformitatea TikTok cu DSA. În acest caz, platforma ar putea primi o amendă stabilită în funcție de gravitatea, durata și caracterul repetat al încălcării. Amenda poate ajunge la maximum 6% din cifra de afaceri anuală globală a companiei.

Investigația Comisiei privind TikTok a fost deschisă în februarie 2024 și analizează mai multe aspecte ale funcționării platformei. Pe lângă protecția minorilor, Bruxelles-ul verifică și designul potențial adictiv al aplicației, modul în care sistemele de recomandare pot produce așa-numitul „rabbit hole effect”, riscurile generate de declararea unei vârste false și accesul cercetătorilor la datele publice.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri