Comisia Europeană aprobă preliminar a patra cerere de plată din PNRR. România poate primi 2,62 miliarde de euro

Autor

Data

Categorie

Comisia Europeană a emis joi o evaluare preliminară pozitivă pentru cea de-a patra cerere de plată depusă de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), ceea ce deschide calea pentru deblocarea a 2,62 miliarde de euro din fondurile europene alocate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență.

Potrivit oficialilor europeni, evaluarea pozitivă vine după ce România a îndeplinit 38 de jaloane și 24 de ținte asumate în cadrul programului NextGenerationEU, care finanțează reformele și investițiile statelor membre după criza provocată de pandemie.

🔔

Abonează-te la știrile Politic Live!

Fii primul care află despre evenimentele importante și știrile de ultimă oră din Transilvania și România.

Printre principalele reforme și investiții validate de Comisie se numără implementarea cloudului guvernamental, accelerarea procesului de decarbonizare a economiei, reformele fiscale, digitalizarea administrației și investițiile în infrastructura medicală și socială.

🗞️ Citește și Acestea

ANALIZE & OPINII

Guvernul Mureșan se conturează cu o puternică amprentă a lui Ilie Bolojan. PNL și-a stabilit vineri, 25 septembrie, oamenii pe care îi trimite la conducerea ministerelor, iar lista arată o victorie fără rest a taberei actualului lider liberal. În schimb, vocile conservatoare și „disidenții” care au criticat conducerea partidului, dar au cerut parlamentarilor PNL să susțină învestirea lui Siegfried Mureșan, nu primesc nimic în noua formulă de putere. Liberalii ar urma să conducă șapte dintre cele 16 ministere ale viitorului Cabinet Mureșan, dacă noul Executiv va primi votul Parlamentului. Numele au fost confirmate vineri în ședința Biroului Politic Național al PNL. Selecția transmite însă și un mesaj politic în interiorul partidului: puterea rămâne în mâinile taberei Bolojan. Niciun reprezentant important al grupării conservatoare care s-a delimitat în ultima perioadă de conducerea PNL nu se regăsește în schema guvernamentală. Asta deși unii dintre acești liberali au cerut public parlamentarilor partidului să voteze Guvernul Mureșan. Cu alte cuvinte, voturile sunt binevenite. Funcțiile, mai puțin. Bolojan pleacă de la Palatul Victoria, oamenii lui rămân la putere Configurația noului Executiv arată că schimbarea premierului nu înseamnă automat și schimbarea centrului de influență din PNL. Ilie Bolojan pierde funcția de prim-ministru, însă tabăra sa își păstrează controlul asupra ministerelor repartizate liberalilor. Cei care s-au opus actualei conduceri sunt, cel puțin în această etapă, scoși complet din ecuația guvernamentală. Una dintre cele mai importante poziții îi revine lui Mircea Abrudean, actualul președinte al Senatului, care ar urma să ocupe simultan funcția de vicepremier și portofoliul Afacerilor Interne. Este una dintre pozițiile cu cea mai mare greutate din viitorul Cabinet și întărește influența taberei dominante din PNL în noua structură executivă. Aripa conservatoare, bună la vot, absentă de la împărțirea puterii Situația este cu atât mai interesantă cu cât o parte dintre criticii conducerii PNL au ales să nu blocheze instalarea noului Cabinet. În locul unei recompuneri a partidului după căderea Guvernului Bolojan, lista miniștrilor sugerează însă contrariul: cei care au contestat linia conducerii sunt ținuți departe de Palatul Victoria. Astfel, Siegfried Mureșan poate ajunge premier cu sprijinul unui PNL în care vechile conflicte sunt departe de a fi stinse, dar în care tabăra Bolojan pare să fi câștigat fără drept de apel prima confruntare pentru funcțiile din noul Executiv. Pe lista viitorului Cabinet se află și Andrea Chiș, fostă judecătoare, propusă pentru Ministerul Justiției și susținută de PNL, USR și UDMR. Rămâne acum testul decisiv: votul din Parlament. Dacă Guvernul Mureșan va fi învestit, România va avea un premier nou. În PNL însă, cel puțin după lista celor trimiși la Palatul Victoria, schimbarea de putere pare mult mai mică decât schimbarea numelui de pe ușa premierului.

Executivul european a subliniat că România a făcut progrese importante în implementarea infrastructurii de cloud guvernamental, peste 30 de instituții publice fiind deja conectate la noul sistem digital, care ar trebui să permită schimbul rapid de date și dezvoltarea unor servicii publice mai eficiente.

În domeniul energiei și transporturilor, Comisia Europeană a apreciat măsurile adoptate pentru reducerea emisiilor de carbon, inclusiv introducerea unor taxe mai mari pentru vehiculele poluante și reducerea dependenței de producția de energie pe bază de cărbune.

Bruxelles-ul a validat și modificările aduse cadrului fiscal, despre care oficialii europeni spun că urmăresc simplificarea procedurilor, reducerea poverii administrative și îmbunătățirea colectării veniturilor la bugetul de stat.

Evaluarea preliminară a fost transmisă acum Comitetului Economic și Financiar al Uniunii Europene, care are la dispoziție patru săptămâni pentru emiterea unui aviz. După această etapă, Comisia Europeană va putea adopta decizia finală de plată către România.

România a depus cea de-a patra cerere de plată la 19 decembrie 2025.

Potrivit datelor oficiale, odată cu aprobarea acestei tranșe, suma totală primită de România prin PNRR va ajunge la aproape 13 miliarde de euro, incluzând prefinanțările și fondurile REPowerEU deja acordate.

În total, Planul Național de Redresare și Reziliență al României are o valoare de 21,41 miliarde de euro, dintre care 13,57 miliarde sunt granturi și 7,84 miliarde sunt împrumuturi.

Oficialii europeni au reamintit că toate investițiile și reformele asumate prin PNRR trebuie finalizate până în august 2026, iar ultimele cereri de plată trebuie depuse până la sfârșitul lunii septembrie 2026.

dinPolitica

dinPolitica

dinPOLITICA

Ultimele Stiri